"Căci, cel dispărut, dacă este venerat, este mai prezent
și mai puternic decât cel viu" Antoine de Saint-Exupery
"Poate că fiecare am venit cu o altă ambarcaţiune, dar acum suntem cu toţii
în aceeaşi barcă!" Martin Luther King Jr.
"Dacă vei rosti numele copilului meu, poate că voi plânge. Dacă nu îl vei
pomeni, mi se va frânge sufletul."
"Nicio talpă nu este atât de mică, încât să nu lase nici o urmă,
pe lumea asta!"
"Dă-mi Doamne, Puterea de a accepta ceea ce nu pot schimba,
Curajul de a schimba ceea ce îmi stă în putinţă
Şi înţelepciunea de a face diferenţa între ele!"
"Să nu lăsaţi niciodată ca durerea să devină
mai mare decât Iubirea"
Robert Binder
"A-ţi aminti este dureros
A uita este imposibil!"
"Lacrimile sunt limbajul tăcut al durerii".
"Absenţa sa este precum cerul,
prezentă pretutindeni."
"De câte ori ne amintim de cei plecaţi de lângă noi,
e ca şi cum ne-am
reîntâlni cu ei..."
"Dacă lacrimile ar putea înălţa o scară
şi amintirile o cărare, aş urca în
Rai şi te-aş aduce din nou acasă."
"Poate că stelele sunt de fapt nişte ferestre prin care cei dragi, ajunşi
acolo Sus, ne trimit lumină, ca să ştim că sunt fericiţi!"
"În cartea vieţii, un înger a scris despre naşterea copilului meu. Apoi,
închizând cartea, a murmurat: "Prea frumos pentru acest pământ!".
"Nu te-am ţinut în braţe, dar te simt
Nu ai vorbit, dar te aud
Nu te-am cunoscut, dar te iubesc."
Oare cum putem sa o ajutam? Macar o vorba buna? E dureros, si cumplit cat de mult s-au luptat acesti oameni si acest ingeras pentru viata si acum... e in cer. Sa incercam o vorba buna, o petala de floare si o lacrima pentru durerea acestei mamici. Durerea ta, Lavinia, alaturi de durerea altor mamici poate va fi mai usoara si o rugaciune calduroasa catre bunul Dumnezeu pentru a usura durerea si suferinta ta. Cu admiratie pentru tine ca om, DanaR
Imi pare nespus de rau... Citisem mai de mult despre operatia din China, ca Denisa incepuse sa isi revina dupa operatie... Si de atunci ziarele n-au mai scris nimic... Ma doare sufletul pentru pierderea micutei... Lavina draga, iti sint alaturi cu toata fiinta mea, te imbratisez cu drag, si ma rog sa iti dea D-zeu putere sa rezisti acestei atit de grele incercari... Cu drag,
Cami, Mama lui Victor, nascut fara viata pe 14 dec 2007, la 40S Mamica fericita a lui Ilann, nascut pe 30 aprilie 2009
Draga mea Lavinia, ai simţit atâta timp, ani la rând, împlinirea, succesul, încununarea unor sacrificii, ......, dar , îmi pare rău că trebuie să simţi şi gustul amar al durerii , al dorului, al neputinţei. Ai sacrificat , 4 ani , totul pt. fetiţa ta, dar sacrificiul tău n-a mai primit răspunsul aşteptat ca altădată. Îmi pare nespus de rău , că te-ai alăturat nouă,....după cum spuneam suntem din ce în ce mai multe. Sunt alături de tine cu tot sufletul meu! te îmbrăţişez şi trimit multe , , puiuţei tale! Ea te va veghea mereu , de acolo de sus! Eşti exemplu , ai parte de toată admiraţia mea pt. tot ce ai făcut: mama minunată şi sportivă minunată
Draga Lavinia ....ti-am auzit azi vocea la telefon si m-am recunoscut pe mine, in 27 aprilie, anul trecut....si imi doream sa pot face ceva, pentru a-ti smulge durerea cumplita din piept.... pe care am trait-o si eu si...toate mamicile de ingeri, care acum te imbratiseaza si iti trimit ganduri calde, in speranta ca iti vor putea da macar un pic de putere......
Nu exista nici un cuvant si nici o explicatie care sa-ti aline acum durerea... Timpul te va ajuta de acum incolo...desi vei avea senzatia ca sta pe loc; Dumnezeu te va purta pe bratele Lui...desi vei gandi ca ti-a intors spatele; mamicile de ingeri de aici, te vor sustine cu tot sufletul....desi nu le-ai cunoscut personal, vreodata; si sper ca familia, prietenii si cunostintele tale, sa iti fie alaturi si sa te inconjoare cu dragostea si intelegerea de care ai acum nevoie.....
Imi pare tare rau ca trebuie sa treci prin asa ceva....daca as fi langa tine, te-as strange in brate si as plange cu tine...asa cum simt nevoia sa fac, cu fiecare mamica de inger in parte.....As vrea sa inventez un...aspirator cu care sa pot extrage din suflet, toata durerea cumplita pe care o simte mama, al carei copilas a plecat prea curand de langa ea....si as vrea sa pot da timpul inapoi.....
Micuta ta Denisa, va trai mereu prin tine...si in tine...din suflet nu ti-o va mai putea lua nimeni, niciodata....
Iti sunt alaturi cu tot sufletul si iti trimit pe aceasta cale, multa, multa , multa compasiune....
Am plans si eu cand au anuntat la TV durerea Laviniei, am intrat pe site,dar nu am avut puterea sa scriu...alt amar si alta inima franta de durere, apar-o si ajut-o Doamne, cum ai facut si pe noi. Sunt si eu, alaturi de tine, Lavinia, regret nespus ca s-a intamplat asa, cuvintele sunt de prisos si iti inteleg durerea,am trecut si eu printr-o experienta similara, nici nu stiu ce ar putea alina, iti doresc putere si te imbratisez cu drag...ingerasul tau e alaturi de ceilalti ingerasi...regret nespus ca treci si tu, si trec si alte mame prin ce am trecut si noi...AICI, impreuna, inimile nostre ingemanate sunt alaturi de tine. Lacrimi si flori, pentru micuta ta...
Offffffffff...da,am auzit si eu astazi vestea cea trista! Sunt cu tot sufletul alaturi de Lavinia. Dumnezeu sa-i dea multa putere in aceste momente cumplite! E greu...a atat de greu....pentru noi e dureroasa numai reamintirea acelor clipe de cosmar...dar mai pentru cine chiar le traieste acum....offfffffffff...bunul Dumnezeu sa aiba in grija Lui sufletelul micutei Denisa! Imi pare rau! Angela,mami de ingeras Calin Gabriel
Angela, mama ingerasului Calin Gabriel si a unei minuni pe Pamant, Octavian Andrei
Buna, dragele mele! Am auzit si eu ieri la stiri aceasta trista informatie. M-a durut, am tremurat efectiv si am plans, eu urmarisem povestea fetitei inca de la primele informatii din presa, de cand se scria ca se nascuse mititica cu probleme de sanatate. Lavinia draga, ai luptat enorm, cat s-a putut lupta, ai facut tot ce a fost omeneste posibil, acum, fetita ta nu mai sufera, este intr-o lume buna si fara suferinta, iar sufletul ei va fi mereu alaturi de tine. Regret enorm ca de 4 ani suferi, regret ca finalul suferintelor voastre nu a fost unul fericit. Te imbratisez si iti doresc multa putere ca sa poti trai in contiunuare, frumos si demn cum ai stiut sa traiesti pana acum. Ma rog intregului Cer sa-ti fie alaturi in greaua incercare, sa-ti acorde acea liniste sufleteasca de care tu ai acum atata nevoie. Din partea mea cu admiratie, pupici si
Sunt si eu cu tot sufletul alaturi de tine...Am fost atat de socata cand am auzit azi dimineata la stiri...am inceput sa plang...credeam ca nu am auzit bine...Mi se rupe sufletul cand aud ca inca un copilas a devenit ingeras atat de repede....Se pare ca Dumnezeu are nevoie de multi ingerasi pentru a face lumea asta mai buna.....Fetita ta acum nu mai sufera....E cumplit de greu...niciodata nu vom gasi o explicatie la ceea ce ni s-a intamplat....Va trebui sa invatam sa traim cu durerea asta in suflet si sa le pastram vie amintirea....Ingerasii nostri sunt langa noi mereu....si vei vedea cum o sa-i simti prezenta....vei vedea....Ma rog pentru sufletelul nevinovat al Denisei....si ma rog pentru tine Lavinia...sa iti dea Dumnezeu putere,sa rezisti acestei incercari,si sa treci peste .....Sa nu-ti pierzi speranta si credinta.....Dumnezeu sa fie alaturi de voi..... Te imbratisez cu drag.....Cristina,mamica ingerasului Razvan Dumnezeu sa odihneasca in pace acest sufletel nevinovat....Denisa
Lavinia Milosovici e mama de inger... Sunt primele cuvinte care mi-au venit in minte atunci cand am auzit stirea.E cumplit... Lavinia, suntem alaturi de tine! Dumnezeu sa-ti usureze drumul spre mai putina suferinta si sa te ia in bratele Sale ori de cate ori simti nevoia. E greu pentru oricine sa gaseasca acum cuvintele care sa-ti mai aline putin dorul, durerea si poate... furia. Timpul va mai alina putin tot tumultul acesta de sentimente... Si Dumnezeu! Multa putere voua, parinti de inger, si o pentru micuta Denisa. Rita - mami de inger Maya
Pentru cei interesati sa-i fie aproape Laviniei in aceste momente extrem de grele... Inmormantarea micutei Denisa va avea loc in Timisoara, maine 14 octombrie 2008, orele 15, la cimitirul situat pe Calea Sagului. Dumnezeu sa aiba grija de sufletelul ei pur! Zbor lin, ingeras iubit! O:-)
Angela, mama ingerasului Calin Gabriel si a unei minuni pe Pamant, Octavian Andrei
Buna, tuturor! Dragii mei, este cel mai crunt necaz din lume, pierderea unui prunc. Cat de mult a luptat Lavinia, draga de ea, cat o fi sperat ea cu sufletul ei de mama, sa isi vada fetita sanatoasa, offf.... Nu exista cuvinte de consolare, e prea mare durerea pentru un suflet de mama! Lavinia draga, ai prieteni si cunoscuti langa tine, ai fostele colege, antrenorii, rudele si multa lume, ...multa multa lume iti va sta alaturi, ca sa te intareasca sa poti trai demn si dupa acest necaz. Fie ca Sfanta Parascheva sa te aiba mereu in grija Ei, sa te ajute sa iti gasesti linistea! Toti cei care sunteti acolo langa Lavinia, aveti intreaga mea admiratie, bravo, oameni de bine, sa nu o lasati singura nici o clipa! Lumina si odihna, fetitei sale care este acum intr-o lume fara durere, acum, mititica nu mai sufera. Offffffffffffff. Greuuuu!
Uneori ma intreb oare pana cand Dumnezeu ne va mai lua de langa noi puii pt a-i face ingerii Lui?Intr-o lume atat de murdara...cu multi oameni rai si indiferenti...Ne luptam sa-i avem langa noi si sa ne bucuram de ei,dar Dumnezeu ii iubeste atat de mult incat ii ia la El.Si oricat de mult ne-ar durea trebuie sa acceptam alegerea Lui.Imi pare tare rau atat pt Lavinia,cat si pt toata familia ei...E GREU sa treci prin asa ceva,e foarte greu...Sper ca intr-o zi Dumnezeu va schimba lumea si cuvantul suferinta nu va mai exista... Multe condoleante ii transmit si ma rog pt sufletelul fetitei ei care prea devreme a plecat in Cer.
Symyna,mama ingerasului Razvan-Cristian nascut inger la 05 august 2008
plec si eu capul,inchid ochii si sufar la aflarea acestei vesti cumplite...un alt ingeras si-a primit aripile pentru zborul catre eternitate....am ramas fara cuvinte....auzeam de lavinia cand eram pustoiaca de marea lavinia milosovici....si e greu...pentru ca nu am avut vreo pasiune pentru sport,sau sa fiu fana...insa...vad ca si oamenii din spatele ecranului sunt obisnuiti...si ei au necazuri,ca noi...nu stiu ce as putea sa spun ...cuvintele nu au nici un rost....inca e prea devreme pt. ele....e prea devreme pt. puiii nostri care acum sunt la Doamne-Doamne...LAvinia,te rog sa fii tare....si mai ia o medalia,dar nu la un concurs national,ci in lupta cu viata,fii tare,atat am sa iti spun...altceva nu stiu...nu gandesc...regrete vesnice pt puiul tau si de altfel pt. toti ingerasii.... cu stima,STANA CRISTINA,mamica ingerashei FLESARU ANDREEA-ELENA
Cel mai frumos lucru care ti se poate intampla este sa iti zambeasca un copilas.Si mai frumos este ca acel copilas sa fie al tau!Cristina- mami de ingeras dulce ANDREEA ELENA
Buna, tuturor. E greu sa fi azi, acum, Lavinia. E pur si simplu de nedescris cata suferinta inmagazineaza ea, acum, in aceste zile in care realizeaza ca lipseste din viata ei, micuta pentru care s-a luptat 4 ani sa o tina aici, in aceasta lume. Oricine o cunoaste pe Lavinia, sa-i fie aproape, sa o sfatuiasca sa vorbeasca despre dor, despre durere, despre furtuna care-i macina sufletu-i frumos. Iar, daca o sfatuiti sa ne viziteze aici, pe forum, noi, toti, vom fi alaturi de ea in greul drum pe care-l are ea de parcurs. Ii doresc sanatate si putere de a trece demn peste aceste clipe infrigurate... Te imbratisez, Lavinia draga, voi fi aici si voi raspunde : prezent, oricand ma vei striga. Pentru mamica din tine, pupici pupaciosi si Pentru micuta ta, pupici dulci si multa lumina. Dumnezeu sa o odihneasca!
am vazut si eu la stiri despre aceasta tragedie a laviniei si primele ganduri ale mele au fost : de ce?de ce DD ia la el inca un copilas?de ce nu ne putem bucura de ei aici pe pamant si mai ales de ce ni da ca mai apoi sa ne ia acesti ingerasi? inca nu imi vine sa cred ce crunta este viata. imi pare rau pentru lavinia si pentru ingerasa ei.sper sa gaseasca puterea sa intre pe acest site unde va gasi intelegere si alinare asa cum noi toate am gasit. o pentru lavinia si multe pentru ingerasul tau.
Eu acum aflat citind pe forum ca Lavinia Milosovici a trecut prin aceeasi suferinta ca si noi, e greu pentru oricine.
Imi amintesc cand mergeam la Fundeni cu fata pe cand era bebe, mamicile ce erau internate cu bebelusii lor, bolnavi de leucemie, de tot felul de anomalii ale sangelui, ale inimii, acele femei erau umbre vii pe culoare, cu ochii privind nicaieri, avand in fata ochilor numai chipul copilului bolnav; Si ei, micutii traiau si radeau ca orice copil sanatos pe lumea asta, cu ochi de soare si de primavara, cu naivitatea varstei lor, pe cand ele chiar daca radeau, era un ras amar, ochii ramaneau tristi si incercanati. Ce au facut acele mame ca sa traiasca asta, nimic, ce au facut copilasii aceia ca sa traiasca moartea? Nimic. Dumnezeu nu ia la el, ar fi un dumnezeu egoist, sincer imi face rau sa citesc asta mereu aici, voi chiar credeti cand spuneti ca El ii ia la ei pentru ca ii iubeste? Imi pare rau ca scriu asta, dar sincer nu mai pot sa o tin in mine, asa ca o zic. Dumenzeu ... e o enigma. Tot ce stiu e ca unii pui se sting.Si noi cu ei, chiar daca raman vii. Niciodata soarele nu va da culoarea ce o vedeam cand ei earu cu noi sau in noi.
Daca nu mai crezi in Dumnezeu, nu mai crezi in nimic! De cate ori ni se intampla o nenorocire il hulim si spunem ca nu e Dumnezeu daca poate provoca atata durere. Dar apoi, tot El ne ridica de jos si ne arata ca mai exista ceva pentru care merita sa traim. Daca nu ar crede intr-o lume mai buna, intr-un rai, dincolo, toate aceste mame ce sa mai creada?? Poate noi suntem egoisti ca vrem sa tinem langa noi persoanele pe care le iubim, iar Dumnezeu ii iarta de lumea asta groaznica pe cei mai buni dintre noi. Poate in egoismul nostru, noi vrem sa-i tinem aici pe cei dragi chiar daca ei sunt bolnavi si sufera cumplit, Iar Dumnezeu ii ia in loc linistit, cu verdeata,in loc de odihna, unde e doar pace si alinare. Hai sa vedem si asa, ca altfel am innebuni!
Pentru cei care au cunoscut-o pe Denisa si nu numai, pentru Lavinia si pentru cei apropiati lor, am pregatit un balonas in zona "Ingerasii nostri" care poarta numele Denisei.
Nu sunt mama de inger, dar totusi sunt aici. Alaturi de voi, parintii de ingeri...
Draga Lavinia,nu mi gasesc cuvintele pe care as vrea sa ti le spun,as dori ca Bianca sa te indrume sa te inregitrezi pe acest site,unde vei gasi sustinere,sper sa nu faci ce am facut eu(am cazut in depresie si anxietate),sper sa ai mai multa putere sa depasesti si mai ales sustinere din partea familiei.Sa nu te simti vinovata,ai luptat in acesti ani foarte mult si poate ca ai strigat:"de ce mi se intampla mie,de ce fetitei mele,unde am gresit,dar mai ales de ce nu pot face nimic !?!" As vrea sa te ajute Dzeu sa treci cat mai usor peste asta. Denisa ta e ingeras alaturi de ingerasii nostri,e alaturi de Paul mic al meu in cimitirul din C.Sagului Sincere Condoleante si mai ales imbratisari din partea noastra,mama Ela,bebe Raul si ingerasul meu mic,Paul
Coincidentele sunt semne de la Dzeu si de la ingerasii nostrii!