Alaturi de Annemarie....
Scris: 10 Ian 2010, ora 23:54
Astazi am aflat o veste care m-a tulburat ....si acum, incerc sa gasesc cuvintele potrivite, pentru a va spune si voua! Pentru ca noi, cele/cei care ne-am adunat aici, suntem probabil persoanele cele mai in masura, sa oferim sprijin emotional, cuiva care a pierdut un copil... Pentru ca, despre asta este vestea pe care am simtit nevoia sa v-o impartasesc....
Nu stiu daca ati citit pe site, articolul semnat de Annemarie Binder (http://www.organizatiaemma.ro/node/436 ).... Annemarie locuieste in Germania, unde lucreaza ca moasa, si este una dintre persoanele care m-au contactat in urma campaniei de votare on-line, pentru premiile Carol Davila.
Annemarie nu numai ca ne-a votat dar si-a aratat disponibilitatea de a ne ajuta mai departe, acest lucru materializandu-se pentru inceput, in forma unui articol, menit sa ofere o alta perspectiva, a pierderii unui copil, perspectiva care sa duca, poate, la acceptarea si depasirea, un pic mai usor, a unei asemenea tragedii
Iata ca acum, Annemarie trece din pacate la randul ei, printr-o astfel de drama, fiul ei, Robert, in varsta de 19 ani, murind in urma unui accident, in data de 14.11.2009.....
Nu l-am cunoscut pe Robert si nici pe Annemarie nu o stiu decat prin prisma corespondentei, insa, aceasta veste m-a socat si m-a afectat neasteptat de mult........asa cum ma afecteaza, de cate ori primesc asfel de vesti.....de la orice Mama sau Tata de Inger , de oriunde ar fi ei.....................e atata durere....atata durere...
Desi i-am raspuns la mail-ul pe care mi l-a trimis azi, am simtit nevoia sa deschid acest topic, pentru ea si in memoria fiului ei, Robert, sperand, in acelasi timp, ca, desi nu o cunoasteti, ii veti lasa si ei cateva randuri, ca sa stie ca nu este singura.....Ceea ce faceti, defapt, deja, cu atata compasiune, pentru fiecare parinte de inger, ….nou-venit.....lucru, pentru care, inca o data, va multumesc, mai ales ca timpul nu-mi permite sa fiu prezenta aici, in scris, asa cum mi-as dori, voi fiind, intr-un fel...purtatoarele mele de cuvant ....
Draga Annemarie, ....inca o data iti spun, ca imi pare nespus de rau ca ai devenit si tu Mama de Inger si ca iti doresc, din tot sufletul, multa putere, curaj si intelepciune.....
Robert a plecat de langa tine, de langa voi, insa va va fi mereu alaturi....Mai devreme sau mai tarziu veti simti acest lucru.....pana atunci insa, trebuie sa aveti multa rabdare, toleranta si intelegere cu si fata de voi insiva......
Te imbratisez cu multa compasiune iar pentru Robert ....un brat de flori si o rugaciune de suflet.....
Dumnezeu sa va intareasca !
Nu stiu daca ati citit pe site, articolul semnat de Annemarie Binder (http://www.organizatiaemma.ro/node/436 ).... Annemarie locuieste in Germania, unde lucreaza ca moasa, si este una dintre persoanele care m-au contactat in urma campaniei de votare on-line, pentru premiile Carol Davila.
Annemarie nu numai ca ne-a votat dar si-a aratat disponibilitatea de a ne ajuta mai departe, acest lucru materializandu-se pentru inceput, in forma unui articol, menit sa ofere o alta perspectiva, a pierderii unui copil, perspectiva care sa duca, poate, la acceptarea si depasirea, un pic mai usor, a unei asemenea tragedii
Iata ca acum, Annemarie trece din pacate la randul ei, printr-o astfel de drama, fiul ei, Robert, in varsta de 19 ani, murind in urma unui accident, in data de 14.11.2009.....
Nu l-am cunoscut pe Robert si nici pe Annemarie nu o stiu decat prin prisma corespondentei, insa, aceasta veste m-a socat si m-a afectat neasteptat de mult........asa cum ma afecteaza, de cate ori primesc asfel de vesti.....de la orice Mama sau Tata de Inger , de oriunde ar fi ei.....................e atata durere....atata durere...
Desi i-am raspuns la mail-ul pe care mi l-a trimis azi, am simtit nevoia sa deschid acest topic, pentru ea si in memoria fiului ei, Robert, sperand, in acelasi timp, ca, desi nu o cunoasteti, ii veti lasa si ei cateva randuri, ca sa stie ca nu este singura.....Ceea ce faceti, defapt, deja, cu atata compasiune, pentru fiecare parinte de inger, ….nou-venit.....lucru, pentru care, inca o data, va multumesc, mai ales ca timpul nu-mi permite sa fiu prezenta aici, in scris, asa cum mi-as dori, voi fiind, intr-un fel...purtatoarele mele de cuvant ....
Draga Annemarie, ....inca o data iti spun, ca imi pare nespus de rau ca ai devenit si tu Mama de Inger si ca iti doresc, din tot sufletul, multa putere, curaj si intelepciune.....
Robert a plecat de langa tine, de langa voi, insa va va fi mereu alaturi....Mai devreme sau mai tarziu veti simti acest lucru.....pana atunci insa, trebuie sa aveti multa rabdare, toleranta si intelegere cu si fata de voi insiva......
Te imbratisez cu multa compasiune iar pentru Robert ....un brat de flori si o rugaciune de suflet.....
Dumnezeu sa va intareasca !