"Căci, cel dispărut, dacă este venerat, este mai prezent
și mai puternic decât cel viu" Antoine de Saint-Exupery
"Poate că fiecare am venit cu o altă ambarcaţiune, dar acum suntem cu toţii
în aceeaşi barcă!" Martin Luther King Jr.
"Dacă vei rosti numele copilului meu, poate că voi plânge. Dacă nu îl vei
pomeni, mi se va frânge sufletul."
"Nicio talpă nu este atât de mică, încât să nu lase nici o urmă,
pe lumea asta!"
"Dă-mi Doamne, Puterea de a accepta ceea ce nu pot schimba,
Curajul de a schimba ceea ce îmi stă în putinţă
Şi înţelepciunea de a face diferenţa între ele!"
"Să nu lăsaţi niciodată ca durerea să devină
mai mare decât Iubirea"
Robert Binder
"A-ţi aminti este dureros
A uita este imposibil!"
"Lacrimile sunt limbajul tăcut al durerii".
"Absenţa sa este precum cerul,
prezentă pretutindeni."
"De câte ori ne amintim de cei plecaţi de lângă noi,
e ca şi cum ne-am
reîntâlni cu ei..."
"Dacă lacrimile ar putea înălţa o scară
şi amintirile o cărare, aş urca în
Rai şi te-aş aduce din nou acasă."
"Poate că stelele sunt de fapt nişte ferestre prin care cei dragi, ajunşi
acolo Sus, ne trimit lumină, ca să ştim că sunt fericiţi!"
"În cartea vieţii, un înger a scris despre naşterea copilului meu. Apoi,
închizând cartea, a murmurat: "Prea frumos pentru acest pământ!".
"Nu te-am ţinut în braţe, dar te simt
Nu ai vorbit, dar te aud
Nu te-am cunoscut, dar te iubesc."
"De ce se teme omul - fie ca recunoaste sau nu - de moarte ? Adevarul este ca omului "ii este frica de moarte" pentru ca ii atribuie un "caracter ireversibil ". Cand omul intelege ca nu inceteaza sa se nasca si sa moara- prin urmare , sa traiasca - ii dispare frica si, daca inca il mai framanta ceva pana ajunge la Intelepciune, este tocmai faptul de a se naste.In schimb, cand atinge Intelepciunea, intelege ca totul este necesar - viata - moarte - nastere -si nu se mai framanta " SU-CHIEN Extras din cartea "Intangibilul" , Autor: Charles Antoni, Traducere: Florin Gheorghita , Editura Sagittarius 1997
Ne doresc tuturor oamenilor ,sa ajungem pe punctul in care nu ne mai framantam si pacea adanca se poate extinde din miezul fiintei noastre. cu drag tuturor Annemarie
Buna Annemarie , inca nu am timpul necesar sa savurez fiecare rand din ce ai scris , dar doresc in mod special sa te imbratisez atat !!
"Daca ai sti CINE merge langa tine , pe drumul care l-ai ales ,frica ar fi imposibila ." - un Curs de miracole Daniel-Matei - ingerul meu, ce merge cu mine in fiecare clipa pe drumul care l-am ales
Multumesc,draga Corina. ma bucur ca ai scris. Toate se intampla la timpul potrivit; chiar si cititul unor randuri. Am fost de curand in Romania in concediu si ma simt acum si mai aproape de voi toate , mamici de ingeri.Uitasem cat e de magnifica natura, ce minunate sunt peisajele din Romania.Locuri mirifice am gasit intr-adevar;locuri in care sufletul meu s-a simtit acasa. De-a latul tarii de doua ori pe rute diferite.Chiar si la Iasi , la Mitropolie , unde mi-am dorit de atatia ani sa ajung.Fara sa astept si sa cer am primit binecuvantarea Cerului acolo la Sf. Parascheva. Oameni cu inimi deschise am intalnit si armonie perfecta am simtit. Acum stau sa pregatesc ceva ptr. o conferinta, tot in Romania. Ma simt vindecata complet la trup si la suflet si sper ca din armoania inimii mele sa treaca dincolo de acesta randuri si va aduca, tuturor care cititi, ceea ce va este necesar in inima.
Draga Annemarie, In primul rand iti multumesc si eu pentru tot ce ai scris pentru noi. Ma regasesc in fiecare cuvant pe care l-ai asternut aici. Nu uita sa ne spui si noua unde vi la conferinta in Romania , paote chiar si o mica parte din noi vom putea ajunge sa te intalnim. MULTUMESC! Steluta
Draga Anemarie, gandurile noastre se indreapta spre tine mereu, ganduri bune, ganduri de multumire pentru tot ce ne-ai invatat, ganduri de recunostinta ca ne esti alaturi, ganduri care sa te ajute, sa iti dea multa sanatate. Iar astazi, in mod special, iti trimitem ganduri care sa-ti imbratiseze sufletul. Este ziua de nastere a lui Robert Imi pare atat de rau ca nu ii putem ura lui traditionalele urari, pentru ca nu mai este fizic langa tine, aici, pe Pamant
Robert, iti uram Zbor lin si Lumina vesnica!
Anemarie, te imbratisam cu caldura sufletelor noastre
O duminica binecuvantata va doresc tuturor ! Fac referire la cele doua mesaje anterioare. In viitor probabil voi veni mai des in Romania -din motive private- si daca cineva doreste o intalnire rog sa-mi scrie mesaj privat.Voi face tot posibilul sa intalnesc pe cine vrea sa fie intalnit.In grup sau individual.In discutii libere sau chiar un workshop... Draga Monica , iti multumesc ptr. toate mesaje de feed-back de pe pozitia de moderator si mama de inger. Stiu ca nu este usor si de aceea apreciez cu atat mai mult. Da, a FOST ziua de nastere a celui care a fost incarnat ca Robert . DAR ziua de nastere in noua lui incarnare este in alta zi.Si din moment ce ptr. mine este o certitudine , mi-e greu sa-i doresc zbor lin si sa-mi para rau ca nu este aici sa-l felicit.Nu este un spleen al meu ca mama care a trecut prin experienta pierderii , ci este o realitate de netagaduit ptr. mine. Daca ati sti cat de bine face absenta durerii si a tristetii!! Daca as putea macar prin cuvinte scrise sa va pot transmite seninatatea, acceptarea cu bucurie si recunostiinta a acestei stari de fapt... Doar cine va face aceeasi exerienta ma va putea crede si intelege cu adevarat.Vreau doar sa stiti ca asa ceva EXISTA cu adevarat. Este posibil sa recunosti sufletul fostului tau copil in alt copil , nascut ani mai tarziu. Dar atunci cand treci prin aceasta experienta nu poti sa ramai in durere si doliu.Moartea nu e moarte. Asa cum lumina soarelui cand iti intra in casa , alunga umbrele noptii , asa certitudinea revenirii noastre iar si iar in trup din carne si oase alunga umbrele noptii sufletului. Va doresc soare in casa vietii voastre. Din abundenta. va imbratisez cu speranta Annemarie
La Multi Ani, Annemarie! Multa sanatate, bucurii si dorinte implinite! Sa ai parte de clipe minunate, alaturi de cei dragi sufletului tau, vazuti si nevazuti!
Primeste din partea echipei E.M.M.A. un buchet imens de flori si calde imbratisari
Draga nostra te imbratisam strans . Este o zi magica azi, ziua in care Robert a plecat acasa ca mai apoi sa revina si tu ai fost binecuvantata sa il reintalnesti. Echipa E.M.M.A este alaturi de sufletul tau si iti multumeste pentru tot ce ne-ai invatat. Noi pe fiul tau il cunoastem cu numele de Robert, insa tu stii ca acum are alt nume si este bine. Ii dorim sanatate, impliniri si multe bucurii.
Alaturi de voi, Nicoleta Nedelea Lazar (Marwana ;-)!), mama micutei Kali si a ingerasei Tasha
Buna seara tuturor, va imbratisez cu drag in aceasta zi deosebita.Va am in gand pe toate mamele de ingeri si tati de ingeri. Si pe toti fratii si surorile de ingeri , si buncii , si toate familiile indurerate. Am simti gandurile celor care le-au trimis astazi spre mine/noi. Si compasiunea , dar si durerea. Si da: am plans si azi , dar am si ras. Tot amalgamul colorat care este viata. Da, e tare ciudat : ptr. prima data sunt atat de ambivalenta in ce-l priveste pe copilul meu Robert. Personalitatea sa imi lipseste in ciuda faptului ca stiu ca sufletul e reincarnat. Sigur ca a avut o personalitate atat de patrunsa de suflet incat uneori au devenit una. In acele clipe pe are noi le numim ca fiind " har divin care a coborat peste noi". Sufletul e din nou incarnat , insa are o noua personalitate care totusi e diferita de cea veche , e si un alt corp cu toate ca unele trasaturi le-a pastrat, ochii de exemplu. Va doresc sa aveti parte de harul de a regasi, in viata aceasta sau intr-una urmatoare .Dar nu uitati ca ptr. a regasi trebuie intai sa renuntam. Primesti atunci cand oferi.Stim cu totii cat este de greu sa renunti la atasamentul de un om drag , plecat.Va doresc sa stiti candva , cat de minunata este regasirea.Chiar daca implementeaza o noua renuntare: nu mai e copilul nostru aflandu-se in noua viata.Dar il putem iubi oricum . De multe ori cand merg pe strada si trece un strain constientizez ca nu este exclus sa ne mai fi intalnit in alt timp in alt loc. Si imediat atitudinea mea se transforma.Doar pentru faptul ca in fiecare om salasluieste aceeasi scanteie divina, imi este frate sau sora. In aceasta calitate va imbratisez cu toata inima mea . Va doresc sa puteti transcede durerea si tristetea , ptr. ca dincolo de ele va asteapta bucuria si viata. Poate nu intamplator am fost azi la radiologie pulmonara: nu mai am nici un nodul limfatic in plamani. Medicina chineza spune ca trisetea se aseaza in plamani; disparitia nodulilor mie imi arata depasirea tristetii.Din septembrie pana in mai s-a agravat ( sub cortizon ) de la stadiul 1 la 2. Din mai am folosit globule heomeopatice din Aqua Nordenau C30 ( am scris despre apa Erei Varsatorului ) , am redus incet cortizonul pana la zero in iulie ,si ...regasisem sufletul lui Robert. Si un grup mare de oameni s-a rugat ptr. mine , cand s-au intalnit in meditatii. Si probabil multi alti factori care s-au cumulat si au produs disparitia nodulilor. Draga Monica , mi-ai scris candva : "Minunile se intampla , altfel nu s-ar vorbi de ele " . Eu mi-am notat in inima.Cat este de adevarat!! Multumesc ptr. incurajare. Deci va invit sa nu incetati sa credeti in minuni , ele sunt naturale in acest minunat univers holografic.
Cu mult, mult drag va imbratisez si daca cele scrise de mine va produc in inima chiar si cea mai mica rezonanta, e o invitatie de a renunta la frica si de a imbratisa viata. Annemarie
Anemarie Am citit mesajul tau cu sufletul deschis. Si m-am bucurat atat de mult sa citesc ca ai trecut perioada grea din viata. Sunt atat de linistita, citit rândurile tale si sincer, inteleg ce ai scris si...iti dau dreptate. Mi-e frica sa merg mai departe...si asta e un blocaj pentru mine. Dar, constientizand asta, cred ca incet-incet voi prinde curajul sa merg mai departe
Anemarie esti in sufletul meu, la fel si Ingerul Robert...Au trecut 4 ani de când l-am visat pe Robert, era dincolo de val...atat de intens, incat si acum imi amintesc perfect acel vis
Buna seara , Sunt cu gandul alaturi de toti cei care in decursul anului au pierdut pe plan fizic un om drag si acum petrec prima sarbatoare a Craciunului cu acel gol imens, cu durerea si tristetea in suflet . Dar si alaturi de cei care au mai trait un astfel de Craciun si acum repeta experienta. Cred ca in mod special ptr. astfel de zile este valabil mesajul lui Robert : " Sa nu lasati niciodata ca durerea sa devina mai mare decat IUBIREA ". Ma bucur enorm sa gasesc acest citat si pe alte platforme sociale... Poate ajuta pe toti care citesc aici ca Sarbatoarea Nasterii Domnului sa devina o sarbatoare a sperantei , astfel incat intr-o buna zi sa putem depasi cu totii durerea prin iubire. Eu pot spune ca am reusit . Nu inseamna ca nu ma mai gandesc la acele sarbatori de Craciun in care Robert a mai fost cu noi , insa sunt ganduri de recunostinta si bucurie . Ma bucur ca l-am avut in viata mea , ca si datorita lui am devenit ceea ce sunt acum. Viata este buna cu noi ; chiar si in astfel de zile grele putem gasi o raza de lumina.... Va invit sa simtiti imbratisarea cu toata compasiunea mea, cu acceptare,cu speranta , cu pacea inimii mele . Annemarie
Buna seara tuturor, va doresc pace in inima in noul an si capacitatea de a depasi durerea prin iubire. Si fiindca in multele mele mesaje de pe acest topic v-am tot trimis din lumina sufletului meu , din pacea inimii mele , din bucuria mea - si multi dintre cititori efectiv au simtit ce am trimis- iata un link spre un filmulet ( doar 7 minute) de la Institutul Hearth Maath care explica cum functioneaza fenomenul. https://www.youtube.com/watch?v=QdneZ4fIIHE Sa daruim deci in continuare din inima, avand acum o "baza stiintifica". Eu o fac ACUM. Annemarie
Buna seara si bine v-am regasit. Multumesc ptr. gandurile bune atasate de postarile anterioare .Va transmit bucurie si pace si adanca convingere ca este posibil sa depasesti durerea. Ziua lui Robert in 19.09. a fost speciala totusi. N-am avut nici un fel de asteptari , nici tristeti cu toate ca am fost la mormantul lui Robert,insa dupa masa s-a aratat pe cer un minunat curcubeu dublu , aflandu-ma in drum spre un magazin.Sigur ca m-am bucurat de el insa l-am catalogat -gandind si rational- ca fiind coincidenta si ca fiind ceva firesc. Am intrat in magazin -cautam o usa noua pentru casa- si intamplator m-am uitat pe un geam . Din nori s-a format o inima asemanatoare cu cea de aici de pe EMMA . Numai ca "a mea " avea nori in interior si golul in exterior. A ramas doar cateva secunde asa perfect; pana mi-am cautat celularul ptr. foto s-a mai modificat. Dar am vazut eu, cu ochii fizici. Inima n-am mai trecut-o drept coincidenta. Pentru ca ma urmareste de saptamani de zile o mare dilema: in conflictele vietii ascultam mai bine inima sau mintea ?!? Cel mai bine ar fi sa ajungem la un consens, dar atunci cand nu-i posibil? Uneori raspunsul sta scris pe Cer.Poate vine chiar dincolo de timp , cine stie? Va doresc curcubee intre dimensiuni , ca sa puteti trai din inima viata in toata splendoarea ei. Chiar daca suferinta a fost "biletul de intrare" ptr. a putea pasi pe curcubeu. Va imbratisez cu aceeasi LUMINA a inimii mele. Acum. Annemarie, mama care a pierdut si a regasit sufletul copilului Robert
Buna seara, multumesc pentru stele, draga Caresse. Multumesc ptr. gandurile de compasiune pe care le simt mereu cand cineva acceseaza acest topic. Uneori presarate cu durere -si durerea altora o simt in miezul inimii mele.Fiindca atunci cand suntem conectati in gand, e posibil sa ne conectam si in inima.Si devenim o retea de inimi conectate; un minunat camp de energie benefica se creaza intre noi , efectiv ne scaldam in el. Imaginati-va cordoane energetice din lumina roz ( e culoarea iubirii neconditionate) care unesc toate inimile oamenilor care se alineaza in gand , nu numai aici, ci in intreaga lume. E o imensa platforma de vindecare , dar si de putere. Va invit s-o cream si s-o folosim, mai ales parintii de ingeri. Va imbratisez cu lumina inimii mele.Acum. Annemarie Astazi se implinesc 6 ani de la inmormantarea lui Robert. Privind in urma cu detasharea produsa de distanta in timp , dar si cu detasharea muncii intensive de doliu , incheiata - pot afirma ca a fost cea mai grea zi a vietii mele. Am fost de curand la alte doua inmormantari- fosti vecini avand peste 90 ani - si m-am vindecat complet si de "fobia de inmormantari" dezavoltata in urma plecarii lui Robert. De fapt frica de a re-considera pierderea unui copil. Toata compasiunea mea tuturor oamenilor care au de depasit astfel de zile grele.
Un an minunat Annemarie , plin de trairi minunate si intense de la cele firesti la cele spirituale . Te mbratisez si ma simt de fiecare data mult mai bogata cat iti citesc randurile !
"Daca ai sti CINE merge langa tine , pe drumul care l-ai ales ,frica ar fi imposibila ." - un Curs de miracole Daniel-Matei - ingerul meu, ce merge cu mine in fiecare clipa pe drumul care l-am ales
Bine v-am gasit din nou dragi cititori ale acestor randuri, de mult n-am mai intrat in acest spatiu virtual , considerand pe de-o parte ca mi-am incheiat activitatea aici , iar pe de alta parte , ca cea ce scriu nu poate fi acceptat de fiecare. Ma refer mai ales la parintii proaspat indoliati, dar si la toti cei ptr. care conceptul reincarnarii nu poate fi adoptat. Insa totusi vreau sa impartasesc cum decurge mai departe ceea ce am numit aici happy-end .E o poveste dulce-amara si pe parcurs va veti da seama de ce. Mult timp am evitat sa revad copilul in care am regasit sufletul lui Robert. Am perceput ca asa trebuie, cu toate ca –din culise – stiam mereu cum o duce , cum se dezvolta , cum ii merge familiei , cu ce se confrunta . Stiam insa cu certitudine ca trebuie sa ma tin la distanta . In visele mele nu aparea copilul ,doar ma trezeam cu mesaje de genul : „Tu si cu N. ( tatal actual al copilului) sunteti sortiti sa aveti grija de acest suflet .“. Cat am stat sa procesez acest mesaj adus din alt taram –care stiam ca nu este cel al viselor obisnuite . Cum adica sa avem noi grija de acest suflet? Mai degraba sufletul a avut sau are grija de noi. Dar viata este dinamica si este reciproca si este un schimb permanent de a da si a primi, a avea grija de cineva si a ni se purta de grija…nimic nu este doar intr-o directie . Fiindca suntem UNA/UNUL. In rarele momente cand mai cautam telepatic sufletul intrebandu-l cu ce-l pot ajuta, primeam raspuns : „ Trimitandu-mi IUBIREA ta, ma ajuti „. Momente rare , deoarece sunt suficient de constienta de faptul ca o noua incarnare necesita prezenta deplina a sufletului in acel corp –chiar daca pana la cca 7 ani nu este completa legatura . Nu voiam cu nimic sa-i distrag atentia , nici macar prin telepatie, stiind ca este nevoie sa se adanceasca adanc in noua incarnare.Insa au existat mereu temeri de genul : se va adanci atat de mult, incat nu ma va mai recunoaste. Acestea mi-au fost reflectiile , cand subit m-am hotarat ca este timpul sa-l revad. Ca e necesar chiar sa-l revad; pentru un motiv anume. Ca va deveni una din cele mai profunde lectii de viata n-am stiut in acel moment. Cand ne-am revazut de data aceasta , circumstantele au fost cat se poate de dificile: un copil de trei ani , proaspat trezit din somn , inconjurat de multe alte persoane si fata-n fata cu mine –o persoana complet straina ptr. el. A si plans putin . L-am putut observa , am putut sa-i percep fiinta si am realizat personalitatea complet diferita de cea a lui Robert la aceasta varsta . Doar ochii au ramas aceeasi . Una este sa citesti asa ceva in carti , alta insa sa traiesti experienta directa. Intre emotia pierderii complete ,a instrainarii si cea a apropierii sufletesti asteptata , s-a gasit toata gama de emotii intre extreme. M-a shocat cat de mult pot influenta circumstantele unei noi vieti , educatia diferita , cultura si limba diferita. Este si acum o personalitate puternica , insa este complet alta fata de incarnarea trecuta. O experienta amara a fost ptr. mine faptul ca am in fata un copil complet strain si incepuse resemnarea. Eram convinsa in acele momente ca nu va exista nici un fel de recunoastere. Mai apoi in masina ,eu fiind asazata langa bunica lui in fata , copilul pe bancheta din spate, am inceput sa vorbesc ceva cu bunica lui. La un moment dat m-am uitat in spate si am vazut ca a incetat orice activitate auzandu-mi vocea. Privirea era pierduta si era concentrat doar pe auz. Si dintr-o data inima mi-a fost inundata de o avalansha de IUBIRE pura,de la suflet la suflet , o recunoastere la nivelul chakrei inimii. Ptr. copil poate doar o vaga amintire, pentru mine o confirmare dulce ca la nivel de inima ne recunoastem. Acesta incursiune dincolo de timp,a durat doar cateva secunde. Pentru mine suficient de mult ca sa re-cunosc , sa ma bucur si plang …. Bunica copilului a observat scena si a inteles ce se petrece. S-a bucurat cu mine…. In orele care au urmat am incercat sa stau cat mai retrasa si abia intr-un tarziu s-a lasat atins de mine . Si asta numai ptr. ca ii placea masajul la spate. Aceleasi manevre care i-au placut si lui Robert! Cu sotul meu s-a jucat la fel de pasionat ca altadata- ei doi s-au vazut mai des intre timp, nu s-au instrainat complet. Eu am invatat pe viu , nu din carti, ce inseamna sa imbraci o noua haina carnala : chiar daca exista memoria celulara care te face sa-ti placa aceleasi mancaruri , aceleasi tehnici de masaj , aceleasi jocuri ; personalitatea e cu totul alta si este formata mai ales de educatia primita. Parintii si anturajul si mediul in care traieste un copil au mari influente in primii ani de viata .Sufletul are prea putine influente la aceasta varsta Trebuia sa traiesc aceasta exerienta dulce-amara, ca sa fiu impacata , ca sa pot incheia complet acest ciclu de viata plin de lectii ,de dor , de durere , de evolutie , de devenire si de integrare a sufletului meu si la urma urmei de detashare. Sa pot trai recunostiinta in fata Gratiei Divine ,sa recunosc perfectiunea Vietii si sa inteleg ca NU EXISTA SEPARARE. Suntem UNA. VIATA este un fluviu de ACUM.
Va imbratisez din toata inima mea deschisa Annemarie