"Căci, cel dispărut, dacă este venerat, este mai prezent
și mai puternic decât cel viu" Antoine de Saint-Exupery
"Poate că fiecare am venit cu o altă ambarcaţiune, dar acum suntem cu toţii
în aceeaşi barcă!" Martin Luther King Jr.
"Dacă vei rosti numele copilului meu, poate că voi plânge. Dacă nu îl vei
pomeni, mi se va frânge sufletul."
"Nicio talpă nu este atât de mică, încât să nu lase nici o urmă,
pe lumea asta!"
"Dă-mi Doamne, Puterea de a accepta ceea ce nu pot schimba,
Curajul de a schimba ceea ce îmi stă în putinţă
Şi înţelepciunea de a face diferenţa între ele!"
"Să nu lăsaţi niciodată ca durerea să devină
mai mare decât Iubirea"
Robert Binder
"A-ţi aminti este dureros
A uita este imposibil!"
"Lacrimile sunt limbajul tăcut al durerii".
"Absenţa sa este precum cerul,
prezentă pretutindeni."
"De câte ori ne amintim de cei plecaţi de lângă noi,
e ca şi cum ne-am
reîntâlni cu ei..."
"Dacă lacrimile ar putea înălţa o scară
şi amintirile o cărare, aş urca în
Rai şi te-aş aduce din nou acasă."
"Poate că stelele sunt de fapt nişte ferestre prin care cei dragi, ajunşi
acolo Sus, ne trimit lumină, ca să ştim că sunt fericiţi!"
"În cartea vieţii, un înger a scris despre naşterea copilului meu. Apoi,
închizând cartea, a murmurat: "Prea frumos pentru acest pământ!".
"Nu te-am ţinut în braţe, dar te simt
Nu ai vorbit, dar te aud
Nu te-am cunoscut, dar te iubesc."
Dragii mei prieteni de suflet care cititi acum aici. De multe ori imi scrieti ca sunt puternica,curajoasa, ca aduc o noua vibratie , ca va motivez , ca ceea ce scriu va ajuta in prelucrarea propriei experiente cu plecarea unui copil, va ajuta in sensul ca primiti o alta perspectiva asupra vietii. Va multumesc ptr. raspunsurile atat de curate si sincere.
Cineva dintre cititori a scris pe propriul blog , citand ceea ce am scris eu despre modul in care privesc plecarea propriului copil (primul meu raspuns): De ce nu putem gandi si noi asa ? Vreau sa va raspund ,la fel de sincer ,de ce pot fi asa. Fiindca sursa energiei vietii mele este Christos. A fost dintotdeauna si va fi intotdeauna. In aceasta viata cu ani in urma am gasit cuvinte scris care pot fi surse ale Energiei Sale - instrumente de invocare a Energiei Sale. Intre timp am inceput sa traduc din acea carte si ca sa va lamuriti singuri adaug un extras aici mai jos. Va sfatuiesc , daca se poate, sa cititi cu voce tare, sa stati in liniste si sa percepeti ce se intampla in inima si mintea voastra.Atat. Va imbratisez cu LUMINA. Annemarie
“Sunt iar printre voi, prietenii mei dragi. Vin sa va spun, ca ma veti vedea in curind, fiecare in felul sau propriu,. Cine ma cauta, cu gandul la iubitul meu discipol , Maestrul Iisus, acela ii va gasi fiinta in mine . Cine cauta in mine un invatator este pe drumul drept, caci acesta sunt Eu. Cine cauta semne, le va gasi, dar metoda mea de manifestare este mult mai simpla. Nimic nu va desparte de mine si in curind multi vor afla aceasta ei insasi. Sunt cu voi si in voi. Caut sa pot manifesta prin voi ceea ce sunt; Din aceasta cauza vin.
Multi ma vor urma si vor vedea in mine cel care arata calea. Multi nu ma vor recunoaste. Scopul meu este, sa patrund in viata tuturor oamenilor si sa o transform prin ei insisi. Fiti pregatiti,sa ma vedeti in curind; Fiti pregatiti, sa-mi auziti spusele, sa-mi urmariti gandurile, sa-mi ascultati rugamintea:
Eu sunt Strainul la poarta. Eu sunt Unicul ,care bate. Eu sunt Unicul, care nu va pleca. Eu sunt prietenul vostru. Eu sunt speranta voastra. Eu sunt scutul vostru. Eu sunt iubirea voastra. Eu sunt totul in toate.
Lasati-ma sa patrund in voi si sa actionez prin voi. Faceti din mine o parte din voi insiva si aratati-ma lumii. Dati-mi voie sa ma manifest prin voi, si recunoasteti pe Dumnezeu.
Fie ca Lumina divina si Iubirea si Puterea unicului Dumnezeu sa va lumineze inima si mintea. Fie ca aceasta revelare sa va aduca certitudinea , ca Dumnezeu salasluieste in tacere, acum si pentru totdeauna, in voi toti.”
Mesajul nr. 10 din 8. noiembrie 1977 Messages from Maitreya the Christ ,2nd edition. 283 pages,ISBN: 978-0-036604-11-4 (Published by Share International Fondation)
Am tot deschis si am citit ce ai scris aici de nenumarate ori ,am facut si ceea ce ai spus ..am citit cu voce tare ..de fiecare data cand citesc ma trec fiori ,tot corpul e strabatut de un mare fior..Stiu ca de fiecare data cand vb despre ceva si este adevarat sau citesc despre ceva si este adevarat ,organismul meu asa reactioneaza!! Iti multumesc ,inca o data ,esti un nesecat izvor ,de spiritualitate !!
"Daca ai sti CINE merge langa tine , pe drumul care l-ai ales ,frica ar fi imposibila ." - un Curs de miracole Daniel-Matei - ingerul meu, ce merge cu mine in fiecare clipa pe drumul care l-am ales
Minunat Annemarie Multumesc din suflet, pentru postarea acestor cuvinte... Cu drag si respect, Bia
"Te iubesc si te voi iubi toata viata, iar daca si dupa moarte oamenii iubesc, atunci te voi iubi pentru totdeauna!" D.Alighieri "Learn from yesterday, live for today, hope for tomorrow." ........my precious child.......
Buna seara , dragi cititori ai forumului . Ma bucur sa fiu din nou prezenta aici. In gand am tot fost , insa am atatea treburi de facut incat nu am gasit nici timp nici liniste ca sa scriu. Am venit incarcata cu multa lumina de la vizita la Giulgiul lui Iisus de la Torino. Merita toata osteneala , stresul, efortul , timpul indelungat de asteptare de la dorinta de a merge acolo si transpunerea in fapta. O experienta cu totul deosebita si de nedescris. In seara dinainte de apleca am visat ca cineva , foarte apropiat mie , care ma insoteste din lumea invizibila de mult timp , a venit in vizita si mi-a adus un buchet de flori de culoare roz-violet deschis. Insa floarea in sine mi se parea necunoscuta. Asteptand sa ne ajunga randul sa intram sa vedem Giulgiul am stat intr-o coloana de oameni timp de cca 1 ora si am trecut printr-un parc. Deodata o persoana din grup m-a intrebat daca cunosc copacul din spatele meu. M-am intors si spre marea mea surprindere si bucurie am vazut florile care mi se adusesera in vis: era un copac de "gingko biloba" cu proprietati vindecatoare. In acel moment m-am simtit imbratisata de Iubire si Lumina si imi curgeau siroaie de lacrimi.Fotografia lui Robert o tineam la inima mea , asa ca sa fiu sigura ca Robert-copilul meu din cealalta dimensiune- sa fie cu noi. Dar n-ar fi fost necesar , caci el oricum era cu noi. Ulterior o alta persoana , tot din grupul nostru , avand harul clarvederii mi-a spus: "In momentul cand ti-au curs lacrimile l-am perceput pe Robert intre noi. S-a aplecat spre tine si te-a sarutat usor pe frunte ". Ceea ce nu stia persoana , stiu doar eu si Robert, este ca atunci cand intru la el in camera si sunt singura , ma duc la fotografia lui de pe pervazul de la geam si-L sarut pe frunte usor. Pe el si pe prietena sa C.- e fotografia lor facuta cu ani in urma. Robert prin acest gest mi-a aratat cat imi este de aproape ! E un cadou inimaginabil de deosebit al unui suflet care mi-a fost si-mi este prieten de eoni si in viata aceasta a ales rolul de copil al meu si eu de mama a sa. Deja cand ne-am apropiat la cateva sute de metri am perceput caldura , energia intensa emenata de acel loc. Senzatie care s-a intensificat si mia mult in incinta bisericii. Singurul lucru deranjant au fost discutiile pe teme cotidiene ale vizitatorilor. Intai ni s-a aratat un film cu detalii ale Giulgiului. Cu toate ca il cunoscusem deja de zece ani , eram foarte miscata si atinsa pana in adancul sufletului meu. Am mai afirmat tot in acest forum: "lacrimile apar atunci cand sufletul este atins de Iubire". Inseamna ca foarte multi oameni au avut sufletul atins de IUBIRE- au plans multi. Dupa cateva minute am continuat drumul si am ajuns in incinta bisericii , unde pe altarul din fata , in spatele unui perete din sticla , a fost expus Giulgiul. De ani de zile mi-am programat ptr. ce si ptr. cine ar trebui sa ma rog, de luni de zile imi insir familia , mamele, copiii , prieteni , cunostiinte etc. pe o lista imaginara de "rugaciune". Si cand am ajuns acolo nici macar n-am fost capabila sa mai gandesc. Nu mi-a mai functionat deloc gandirea rationala, am uitat tot ce mi-am propus si am stat doar si am multumit. Tot ce era inimia mea era: "Doamne , iti multumesc!" Pentru ceea ce a fost , este si va fi .Corpul meu avea o mare dificultate cu echilibrul si efectiv trebuia sa-l re-asez in asa fel incat sa aiba stabilitate . Iar sufletul meu, sau fiinta mea se afla aproape- aproape de Giulgi , in energia pura , curata si cristalina , energia de ACASA. Parca timpul se oprise in loc si acele doar 2 sau 4 minute au devenit vesnicie. Gandirea rationala mi-a revenit abia dupa mai bine de 20 minute , timp in care nu am putut vorbi.Imi curgeau lacrimi de imensa bucurie.
Va las in aceasta imensa bucurie si revin in curand cu bucuria inimii mele. Si nu uitati , chiar daca nu simtiti si nu va spune nimeni: si copii vostri plecati fac astfel de gesturi de IUBIRE fara margini cum este un sarut pe frunte din dimensiunea non-fizica. Annemarie
Iti multumesc draga mea prietena pentru cuvintele tale, pentru tot ceea ce ne-ai spus, ne-ai descris... am simtit parca lumina, bucuria si pacea coborand spre mine ... Te imbratisez in aceeasi imensa iubire si lumina ! Dumnezeu sa te binecuvanteze cu iubirea SA! Rodica, mama Alinei.
MULTUMESC ANNEMARIE !!Ca din iubirea si linistea care ai simtit-o ai avut generozitatea care te caracterizeaza din totdeauna sa ne-o impartasesti si sa ne-o daruiesti si noua !!
"Daca ai sti CINE merge langa tine , pe drumul care l-ai ales ,frica ar fi imposibila ." - un Curs de miracole Daniel-Matei - ingerul meu, ce merge cu mine in fiecare clipa pe drumul care l-am ales
Buna seara , dragii mei prieteni de suflet, chiar daca nu am scris de o mica vesnicie sa stiti ca in gand v-am fost alturi de multe ori. nu stiu cum percepeti voi dar ziua mea ar trebui sa aiba macar 48 ore ca sa fac tot ce ar fi necesar. Sunt datoare sa va descriu intreaga calatorie la Torino, deoarce n-am descris tot. Nu stiu daca in Romania se stie ceva despre Don Bosco- un sfant italian care a trait la sfarsitul sec . 19 in Italia/Piemonte. Sotul meu a vizitat casa natala , locurile in care a trait si muncit deja in urma cu 2 ani si mereu mi-a spus ca trebuie sa merg si eu , asa ca acum ivindu-se ocazia am vizitat din nou impreuna locurile.Pentru detalii cititi aici:
http://www.colledonbosco.it/inizio.html M-am tot intrebat de ce trebuia sa ajung acolo, mai ales ca biserica cea mare , pe doua etaje nici macar nu era descuiata insa intrand in mica capela inchinata Maicii Domnului mi-am dat seama ca acesta a fost motivul : Pe acest link vedeti imaginea maicii Domnului cu pruncul Iisus: http://www.colledonbosco.it/_centro_sto ... a_aus.html
La prima vedere pare o icoana/statuie obisnuita . Insa numai la prima vedere , caci daca stai mai mult in fata ei ai impresia ca prinde viata si e gata sa se miste din loc. O traire fascinanta . Mi-am amintit subit de visul meu din 1994 cand mi-a aparut Maica Domnului si mi-a spus: " Daca omenirea va continua asa, se va autodistruge . Si tu poti contribui ca aceasta sa nu se intample" . De atunci m-am tot intrebat in ce mod o pot face si in aceasta zi , in aceasta capela am intrebat din nou. Raspunsul a venit instantaneu :" Priveste-Ma ! Asa cum Eu Il iubesc pe Iisus , pruncul din bratele Mele , asa sa inveti toate mamele cu care te intalnesti sa-si iubeasca copiii.Sa trezesti IUBIREA neconditionata din inimile lor" Percepand in acelasi timp IUBIREA divina de care imi vorbea Maica Domnului in mod telepatic, simtind-o efectiv in inima mea , au inceput sa-mi curga siroaie de lacrimi. Inima imi era inundata de bucurie , pace , armonie si TOT CEEA CE ESTE . "Si e atat de simplu " m-am gandit. Pentru acest mesaj , si pentru minunatul exemplu a lui Don Bosco , care poate fi considerat "tatal pedagogiei preventive " trebuia sa ajung in acel loc, in acel timp. E simplu , nu-i asa ? priviti in ochii unui copil si vedeti cat e de simplu ! Trebuie doar sa fii.
Si acum fac ce "mi-a spus" Maica Domnului. Chiar acum, scriind , o fac. Iubiti-va copiii , asa cum Ea si-a iubit copilul Iisus. Amin.
Annemarie PS: am fotografiat altarul cu Maica Domnului - la mine pare mai luminos si mai viu. Voi reduce kb si il postez aici.
Dragi prieteni de suflet care cititi aici, Astazi , 14.05.au trecut 6 luni de cand Robert a trecut in dimensiunea ,pe care in mod normal ochii fizici nu o vad si urechile nu o aud. Si totusi e atat de viu printre noi , atat de luminos si bucuros!!! Stiu ca atunci cand parintii comemoreaza plecarea copiilor lor , este normal sa-i planga , sa le duca dorul ,sa sufere si sa se simta prost fizic si psihic. Incerc insa sa privesc dincolo de toate acestea, sa vad totul dintr-o alta perspectiva. Au trecut 6 luni de cand Robert a zburat spre stele. De cate ori nu si-a dorit sa vada totul de sus , sa cerceteze bolta cereasca, deja la gradinita a facut din carton , folie de aluminiu si hartie colorata bordul unei nave spatiale din care se vedeau nespus de frumos planetele sistemului nostru solar.Si acum e liber sa zboare unde doreste si unde Tatal Ceresc il trimite pentru a ajuta. In urma cu sase luni , in noaptea dupa plecarea sa, i-a aparut sotului meu ( era treaz , la fel cum si eu eram treaza ) si i-a spus ca e atat de fumos sa gandesti doar unde vrei sa fii si deja esti acolo. Dar i-a si spus ca are foarte mult de munca acolo.... Il iubesc la fel de mult, ca in timpul vietii si acum imi dau seama ce inseamna IUBIREA ce trece dincolo de moarte, dincolo de timp si spatiu, neconditionata si fara margini.Cand cel care e plecat a ramas esenta pura , doar LUMINA si IUBIRE. Insa umorul si l-a pastrat: duminica i-am dus trandafiri multicolori pe mormant si punand mana in buzunar am dat de o handysocke( un fel de ciorap in care se pune celularul ptr. a-l proteja). Robert mi-a daruit-o si era atat de interesat sa-mi placa: are o dragalasa brosuta verde pe ea. I-am spus sotului meu: "Uite , o am si acum . E cadou de la Robert ". Nici n-am vorbit pana la capat, ca mi-a si raspuns Robert cu umorul sau uscat: " In mod normal se poarta cu celularul in ea , altfel nu te-ajuta" . El stie ca o port cu mine ,insa niciodata nu pun celularul in ea ! Am inceput sa rad, cu lacrimi in ochi, lacrimi de dor , dar si de bucurie. Asa imi doresc sa-l comemorez mereu: cu lacrimi de dor dar si de bucurie . Dar fara durere. Caci el ne-a lasat apelul :" Sa nu lasati niciodataca durerea sa fie mai mare decat IUBIREA". Asa sa fie. Va imbratisez cu toata IUBIREA neconditionata de care sunt capabila. Va imbratisez ACUM. Annemarie
Multe rugaciuni ptr Robert si ptr tine un brat de Cuvintele tale Annemarie ajung exact acolo unde trebuie..ai asa mare dreptate ca trebuie i sarbatorim cu zambete si bucurie. Exact asa gandesc si eu trebuie sa fim asa cum ei ne-au cunoscut zambitoare vesele....... MULTE ptr o persoana deosebita ca tine...
Ii trimit si eu lui Robert un sarut cald ,si o rugaciune plina de iubire ,stiu ca ma aude ,asa cum a spus el are mult de lucru si asta inseamna ca acolo sus este apreciat ,si pus la treaba ...pentru ca are un spirit foarte evoluat ..Nici eu nu-l mai simt atat de des pe Matei de cand i-am dat voie sa plce ..dar stiu ce de multe ori cand il chem ,cand mi-e dor de el ..cand il sarut de "noapte buna "este acolo langa mine !! Te imbratisez cu dragoste Annemarie!
"Daca ai sti CINE merge langa tine , pe drumul care l-ai ales ,frica ar fi imposibila ." - un Curs de miracole Daniel-Matei - ingerul meu, ce merge cu mine in fiecare clipa pe drumul care l-am ales
Va multumesc ptr. compasiunea aratata in cuvinte si ganduri atat de mangaietoare!
Va doresc sa va percepeti copii plecati la fel de intens cum il pot percepe eu pe Robert. M-am uitat la fotografia lui adineauri si i-am spus : "Robert , daca-as fi stiut in timpul vietii tale ce suflet mare esti , poate unele lucruri le-as fi facut mai bine." Raspunsul : " Nu trebuia sa stii , ptr. ca totul a fost un test ." Poate constientizam ca " a fost un test " si " mai este un test" ptr. ca Ei ne percep pana si cel mai ascuns gand.Multumesc lui Dumnezeu , in TOT ce exista ,ca legile divine sunt atat de perfecte !! Va las cu bine pana duminica; sunt plecata la perfectionare: am examenul de incheiere a perfectionarii ca moasa de familie ( 200 ore de curs) . Poate ma va ajuta sa arat parintilor mai bine ca TOTUL este un test- intreaga viata. Va doresc tuturor care cititi aici sa-l treceti cu bine , acest mare test care se numeste VIATA. In fiecare clipa sa-l treceti cu bine si sa fiti binecuvantate.
Va imbratisez cu IUBIREA care ne face ca toti sa fim unul si UNUL sa fim TOTI ! Annemarie
Multe pt tine scumpa si iubitoare Annemarie,esti o femeie si o mamica tare tare minunata,am atatea de invatat de la tine.Mii de ii trimit scumpul Robert si il rog sa aibe grija de Georgian al meu pt ca este destul de micut , simt cat de special este Robert al tau scumpa mamica si ce suflet mare are.Multi pt tine frumos.
Oana - Mamica ingerasului cel mai iubit Stefan Georgian
Annemarie ,sper ca ai terminat cu bine testul si in curand vei avea timp sa ne mai scrii ! Doamne ,cat mi-as dori sa-mi aud puiul ..uneori asta am impresia ..ca-l aud ..dar imi spun ca poate ma insel ! Eu nu am avut ocazia sa-i adu glasciorul decat cand a plans ,l-am pierdut de foarte crud ! De simtit inl simt uneori mai puternic alteori mai putin ,sau deloc depinde mult de starea mea sufleteasca! Da cred si eu ca avem un test de trecut ! Eu am cam picat la unele examene ! Crezi ca se mai dau restante ?! Sau macar m-ar mai lasa sa repet anul ! Sau macar mi-ar putea arata cum sa -mi indrept "notele "?
Sper sa nu mai fiu atat de codasa si sa fiu o buna eleva la scl vietii!
Te sarut cu drag si iti urez succes !la examene!
"Daca ai sti CINE merge langa tine , pe drumul care l-ai ales ,frica ar fi imposibila ." - un Curs de miracole Daniel-Matei - ingerul meu, ce merge cu mine in fiecare clipa pe drumul care l-am ales
Va salut pe toti cei care cititi aici cu mult drag!!! Sunt inapoi si am reusit. Sunt moasa de familie si ma bucur enorm de mult ca nu mai sunt doar moasa. Acum am sanse mai mari de ajuta parintii sa-si iubeasca copii si sa se descurce in situatii dificile. Va multumesc ptr. toate urarile de bine si toate gandurile bune: au ajutat. In ce priveste scoala vietii: sa stiti ca aici corigente se dau in fiecare clipa si fiecare ocazie ptr. o fapta buna e o sansa.Se dau si restante mereu si uneori chiar repetam anul; adica viata . Daca nu ne-am atins sarcina vietii. Dar mai bine ne-am straui sa nu ramanem repetenti - eu una imi doresc sa ma apropii de ultimele experiente, vieti.Si incerc s-o fac traind constient si evitand sa mai creez karma negativa care trebuie consumata. Cand am fot creati ca suflete am fost de acord insa sa traim toate experientele posibile: sarac si bogat , rege si cersetor, bun si rau etc. Totul face parte din bogatia de experiente cu care ne intoarcem la Tatal Ceresc. De aceea este absolut necesar sa ne autoiertam , sa ne iubim si pe noi insine. Cum sa fim altfel capabili sa-i iertam si sa-i iubim pe altii. Deci haideti sa traim mai constient si sa iubim neconditionat: caci IUBIREA este PUTEREA care tine atomii acestui Univers laolalta.
Draga Annemarie, FELICITARI pentru marea ta realizare. FELICITARI pentru marea ta bogatie sufleteasca. Ar trebui ca tot personalul care lucreaza in domeniul tau sa fie tot atat de pur, de constient de misiunea pe care o are, de sufletist... pentru ca ajutati la infaptuirea unei minuni: nasterea unui copil... si...niciodata nu se stie cand Dumnezeu hotaraste sa va puna in brate un inger...
La Offenburg , in loc de baloane , s-au ridicat doar rugaciuni la cer...
Dragi cititori de pe acest topic , astazi va sunt datoare o explicatie referitor la ziua de ieri. In ziua in care trebuia dat la tiparit afisul ptr. 30 mai , Bianca s-a gandit si la parintii indoliati din Offenburg si m-a sunat ptr. a ma intreba daca putem participa . Stiind ca , in presa noastra locala , Consiliul Judetean urma sa dea un anunt de presa ptr. constituirea grupului de autoajutorare “ Parinti orfani” , si stiind cat de mult organizaita EMMA isi doreste ca Ziua Parintilor de Ingeri sa fie cunoscuta in intreaga Europa/ Lume am acceptat in speranta ca vom putea participa. Articolul se poate citi si pe pagina Judetului Ortenau: http://www.ortenaukreis.de/index.phtml? ... avID=1.100
Ceea ce am banuit insa, este ca in asa scurt timp nu se poate constitui un grup si mai ales nu se poate porni o actiune care nu este conforma cu mentalitatea oamenilor vestici. Inca nu am primit nici acum datele de contact ale parintilor interesati de aici. Asa ca ieri dupa masa si seara , mi-am petrecut timpul in biserica in care Robert a slujit de nunumarate ori si m-am rugat ptr. sufletele copiilor vostri si ptr. voi toti . Nu m-a lasat inima sa anunt dinainte pe forum ca in Offenburg , actiunea nu poate avea loc , ptr. ca ar fi fost picatura amara in potirul dulce ale comemorarii copiilor vostri. Inca o lectie de viata din care invat: sa nu iau hotarari sub presiune de timp si mai ales sa nu le iau in numele unui grup.Anul viitor grupul de autoajutorare a Parintilor orfani din Offenburg va exista si-si va lua in comun hotararile; si cele privitoare la 30 mai. Draga Bianca iti multumesc inca odata ca te-ai gandit si la Offenburg si-ti doresc aceeasi energie, elan si putere a inimii sa duci lucrarea ta / a voastra tuturor mai departe. va imbratisez cu toti cu puritatea pe care am perceput-o rugandu-ma pentru copii vostri plecati in dimensiunea cealalta. Annemarie