Forumul EMMA

Dragele mele...toate...

Cum se pare ca, din pacate , nu e chip sa reusesc sa scriu fiecarei mamica de inger, nou venita , (asa cum mi-am propus atunci cand am lansat acest site&Forum), ceea ce ma preocupa si ma macina, pentru ca stiu cat de mult conteaza o vorba buna in momentele grele, postez aici un mesaj adresat tuturor .

E adevarat ca o particica din textul de dedesubt, se regaseste pe undeva pe Forum dar, cum constiinta nu-mi da pace , il postez si aici, pentru ca imi doresc sa-l cititi toate cele care popositi in aceasta "oaza" , si desi e un mesaj...hai sa-i zic "comun" , e gandit pentru fiecare dintre voi, in parte....

Sunt foarte, foarte multe de rezolvat, legat de EMMA si oricat imi doresc, nu pot, din pacate, sa va raspund fiecareia dintre voi insa vreau sa stiti ca va sunt foarte aproape...Mi-ati devenit toate, ca niste surori....e greu de explicat sentimentul pe care il am fata de voi, desi nu va cunosc decat foarte putin pe doar cateva dintre voi...Dar nu conteaza asta...va simt durerea si asta probabil ma face sa ma simt atat de apropiata de voi, pentru ca STIU si simt ca voi....

Am fost si sunt extrem de ocupata sa construiesc acest site si tot ce tine de EMMA dar dorul meu pentru Emma mea, nu a incetat nici macar o clipa...e cu mine in fiecare secunda...o simt...o gandesc..o traiesc....Si cand va citesc mesajele...parca citesc in sufletul meu....
Doamne cat imi doresc sa nu fi fost nevoie niciodata de acest site...si totusi, ma bucur ca avem un loc in care simtim ca nu suntem judecate si ca suferinta ne e inteleasa si mai ales respectata....As vrea, ca de fiecare data cand veti intra, sa simtiti cum va imbratisez....chiar daca nu sunt prezenta prin scris...sufletul meu e aici, pentru ca, pentru mine EMMA inseamna Emma!

In noaptea in care am lansat sit-ul, am realizat ca tot timpul pe care l-am petrecut construindu-l- cu multe nopti nedormite si zile intregi, inchisa in casa,...tot acest timp l-as fi petrecut cu Emma......daca traia.....
In loc sa-i aleg hainutele, am ales pozele pentru fiecare sectiune in parte,
in loc sa-i spun povesti, am postat povesti despre ingeri,
in loc sa-i ordonez jucariile, am ordonat textele,
in loc sa ne bucuram impreuna de cerul senin, am privit mereu cerul de pe logo-ul sit-ului, gandindu-ma ca e acolo,
in loc sa-i vorbesc despre animale si pasari, am cautat si am ales o randunica alba, care e simbolul sufletelului Ei, al fetitei mele dragi de care imi este foarte, foarte de dor.....

Ulterior am aflat ca, de fapt, randunica este o pasare sfanta, si este simbolul sperantei si al renasterii, ceea ce ma face sa cred ca, fara sa imi dau seama....dar cu siguranta nu intamplator!, am ales simbolul potrivit!
Pentru ca asa cum am spus si o voi spune mereu: cea mai mare dorinta a mea, este ca E.M.M.A., sa aline si sa redea speranta, sufletelor atat de greu incercate ale Parintilor de Ingeri ...

Emma mea traieste prin mine si, fara sa-l neglijez pe Luca, prin EMMA voi avea grija de Ea toata viata si chiar daca e infinit de departe de bratele mele, ii simt dragostea pe care mi-o trimite...... prin VOI!
Poate suna ciudat dar...asa simt! Si de aceea trebuie sa ma credeti, ca sunt tot timpul cu gandul la Ea si deci, la voi....Si ma mai gandesc ca ingerasii nostrii se joaca impreuna....E imaginea pe care o am in minte, de cate ori ma uit spre cer...Offfff, as avea inca multe de spus...

Va rog, inca o data: iertati-mi lipsa in scris! Contrar aparentelor, eu sunt mereu aici! Fiti convinse ca ma gandesc la voi, in fiecare zi....in ficare zi!.... si ca munca din spatele acestui Forum, este pentru voi, pentru toti Parintii de Ingeri si in memoria ingerasilor nostri

Va multumesc pentru puterea si pentru curajul pe care mi le insuflati, indirect ....
asa cum va multumesc pentru felul in care intampinati mamicile nou venite (si cand e cazul, si taticii noi veniti) si pentru atentia si caldura cu care va sustineti reciproc

Sa va dea Dumnezeu, Puterea de a accepta ceea ce nu puteti schimba, Curajul de a schimba ceea ce va sta in putere si Intelepciunea de a face diferenta intre ele si, asa cum a spus Robert: sa nu lasati durerea sa fie mai mare decat Iubirea, astfel incat sa gasiti fiecare dintre voi, acceptarea si linistea sufleteasca!

Doamne ajuta!

Va imbratisez tare,tare,tare si cu muuuuuuuuuuuuuuuult, mult drag, Bianca

Bianca, am aflat de fundatia pe care ai creat-o tu dupa ce am pierdut si eu o fetita. Ce m-a socat este ca pe fetita mea o cheama tot EMMA.
Dupa ce ea a plecat asa de curand de langa mine ( in 17 aprilie 2008) tu ai infiintat of undatie pe numele ei. Nu-mi venea sa cred.De atunci eu in fiecare seara caut Organizatia EMMA. Simt ca asa vorbesc cu EMMA mea.

Iti multumesc.
Cu drag Ramona

Draga Bianca,

Sa stii ca te-am asteptat...
Chiar asteptam sa vii sa ne scrii pe forum! Stiu - sau imi inchipui cel putin - cit esti de ocupata. Intre problemele administrative si organizatorice, aparitiile media, lucrul la site... si cine stie cite si mai cite Un lucru insa e sigur, avem si aici nevoie de tine!!
Prin tot ce ai facut pina acum ne-ai dat posibilitatea sa ne intilnim, sa realizam ca nu sintem singure, sa ne regasim aici ca o familie.
In clipa in care ai decis sa infiintezi EMMA ai devenit "Bianca nostra"... purtatorul nostru de cuvint.
Deci locul tau aici, printre noi, este cit se poate de justificat...

Tot ce faci faci este pentru Emma ta dar si pentru noi, si pentru ingerasii nostri, pentru toate mamele care asemeni noua vor trai din nefericire aceeasi durere, si vor cauta un sprijin aici.
Si sper ca vei simti cu fiecare pas inainte al EMMA, ca vei fi mai aproape de Emma ta.

Te imbratisez cu drag, si ... n-am cuvinte sa iti multumesc!
Cami

Draga Ramona, imi pare rau ca ni te-ai alaturat in "calitate" de mama de inger dar ma bucur ca ai posibilitatea sa te simti, macar si prin intermediul EMMA, un pic mai aproape de Emma ta....Sper sa gasesti aici un pic de alinare si sa simti cum noi, toate mamicile de ingeri suntem legate intre noi, printr-o...." energie" invizibila", "intangibila" dar extrem de prezenta, care ne ajuta sa ne ridicam din durerea care ne-a coplesit cu atata putere....Intra pe site si pe forum, ori de cate ori vei simti nevoia....suntem toate aici pentru a ne ajuta si susine reciproc.....Si sa dea Dumnezeu sa-ti gasesti calea spre impacare.....

Draga Cami , acum ca am lansat sit-ul si m-am mai "linistit", voi cauta sa fiu prezenta mai des si pe Forum! O voi face nu pentru ca "trebuie" ci pentru ca asa vreau, pentru ca asa simt... pentru ca si eu am nevoie, ca si voi...sa ma simt inteleasa.....Poate ca sunt purtatorul vostru de cuvant si da, voi face tot ce-mi sta in putinta sa schimb mentalitatea oamenilor dar in sufletul meu sunt....o mama de inger care tanjeste dupa copilasul ei si asa cum am spus, timpul petrecut cu EMMA, simbolizeaza timpul petrecut cu Emma mea...Si vreau ca ea sa fie mandra de mamica ei..asa cum poate ar fi fost daca ar fi trait si as fi incercat sa-i fiu un bun exemplu, ajutandu-i pe cei din jur... Eu sunt cea care va multumesc voua, pentru ca imi sunteti alaturi in demersurile mele dar si pentru cuvintele de incurajare, care mi-au dat si imi dau putere...Iar Emma si toti ceilalti ingeasi, ne ajuta de acolo de unde sunt si cred ca avem o datorie fata de ei toti, sa le cinstim memoria prin gesturi de bunatate si omenie...de orice fel! Va imbratisez pe TOATE si va doresc ca drumul vindecarii sa va fie cat mai lin....Cu mult drag, Bianca

Bianca, cred că eşti cea mai mândră mămică de îngeraş, pentru că îngeraşul tău, deşi aşa de micuţă a reuşit să ne strângă la un loc şi să ne facă să ne ajutăm una pe alta, să ne sprijinim şi să fim înţelese. Îţi mulţumim Îngeraş micuţ, ai trimis lumina purităţii tale către noi şi ne-ai ajutat să ne ridicăm şi să vedem lucrurile altfel.
Iar tu, îngeraşul meu drag să fii alături de EMMA şi de ceilalţi îngeraş şi să fiţi liniştiţi că, la fel ca şi voi acolo în ceruri şi noi mămicile voastre pe pământ suntem împreună.
Vă îmbrăţişez cu multă dragoste atât pe voi, îngeraşii noştri dragi, cât şi pe toate mămicile de îngeraşi şi vă mulţumesc tuturor pentru că suntem împreună.
Mihaela, mămica lui ANDREI.

Va imbratisez pe TOATE si va doresc ca drumul vindecarii sa va fie cat mai lin....Cu mult drag, Bianca [/quote]
Draga noastra Bianca am sa-ti povestesc pe scurt despre o matusa a sotului, nu am stiut ca este si ea mama de inger, am aflat din intamplare sau mai bine spus s-a scapat ,ca sa spun asa. A devenit mama de inger acum 29 de ani, la doar 3 saptamani fetita ei draga a plecat la Dumnezeu, cand mi-a povestit a oftat din adancul sufletului apoi a inceput sa planga ca si cum sa-r fi intamplat "ieri". In acesti 29 de ani NU a putut uita , NU s-a putut vindeca..........timpul a stat pe loc, traieste cu durerea in suflel, mai are doi copii dar acesti doi copii nu a umplut acel gol pe care doar noi mamicile de ingerasi il cunoastem. Atunci am inteles ca nu exista "drumul vindecarii" ci doar sa invatam sa traim cu aceasta durere in sufletul nostru, si asta nu pentru cateva zile..., luni...ci vesnic.
Cu drag Stefania, mamica de ingeras.

sunt foarte curioasa daca exista vreun sediu al organizatiei in constanta...va rog f mult ast un rasp

Draga Cristina , din pacate inca nu exista un sediu in Constanta dar asta nu inseamna ca nu se pot organiza intalniri locale, intr-un loc ales pe moment. E nevoie de o persoana energica, organizata, cu un pic de timp la dispozitie si dornica sa ajute, care sa "stranga" mamicile de ingeri din Constanta si imprejurimi (dceea ce se poate face, momentan, prin intermediul acestui forum) si sa gaseasca un loc unde sa se poata intalni, pentru a-si impartasi povestile. Poti lua legatura cu Angela din Timisoara(mamica ingerasului Calin Gabriel), care a organizat in Timisoara deja trei intalniri si care iti poate spune si ea cum se organizeaza! Desi as prefera sa nu fie cazul, m-as bucura daca si in Constanta, s-ar creea un grup de suport! Inceputul poate parea dificil, dar cand e facut din suflet, crede-ma ca Dumnezeu pune umarul....eu simt asta pe deplin! , cu drag

Draga Bianca,
Nu avem cuvinte sa-ti multumim ca ne-ai oferit posibilitatea de-a fi si noi impreuna,asa cum sunt Ingerasii nostri...acolo...Sus
E minunat sa ne putem povesti durerea,fara ca cineva sa ne judece...din contra,sa ne sprijinim si sa ne ajutam reciproc...Sa fim ,asa cum imi place mie sa spun..."Familia EMMA"...o "familie" cu adevarat unita,o "familie" bazata pe incredere ,intelegere,bunatate si omenie...
Iti multumim pentru tot ceea ce faci,atat pentru noi,mamicile de ingeri,cat si pentru Ingerasii nostri dragi.

Va imbratisez pe toate si sa va dea D-zeu sanatate,putere si liniste sufleteasca!!!
Daniela,mamica Ingerasului Cristian

Bianca draga, in viata mea au trecut 18 ani de cand o pierdere imensa m-a incoltit, la doar 22 de ani, cand fetita mea, primul meu copil, Ana Ricolda ma parasea silita de niste cadre medicale incompetente. De atunci sunt alaturi de toate mamele care trec prin tragedii, fie aici, printre cunoscuti, fie pe alte forumuri create indeosebi pentru femei. Ai toata admiratia mea, de femeie de 40 de ani, cu o fetita inger si alta care traieste frumos, de 16 ani, Narandra Maria, care imi aduce clipa de clipa dragoste si liniste in suflet. Locuiesc in Valea Jiului, o zona in care medicina nu prea este la ea acasa si unde nici nu iti imaginezi cate mame indurerate sunt, cata raceala domneste in unitatile sanitare, cata nepasare fata de suferinta umana. Sper ca apelurile tale sa ajunga in toate zonele tarii noastre si nu numai. Sper ca prin actiunile acestei organizatii sa aducem chiar si schimbari legislative in domeniul medical, pentru ca de sanatate e nevoie si in casa bogatului si in cea a saracului si in cea a politicienilor care in campanii se lauda cu tot felul de proiecte ce nu pot fi puse in aplicare in loc sa priveasca in cupa de cristal a sanatatii. Iti doresc succes pe toate planurile si fie ca viata ta sa fie vesnic o primavara insorita.
p.s. pentru cine are nevoie sa discute cu mine in privat, ii astept pe nicolle1967@yahoo.com

Doamne! In sfarsit un mod de a-mi striga durerea! Am innabusit-o atatia ani! Am dus trupul acela mic, iesit din mine cu durere si efort...in pamant...inainte de Craciun , cu ani in urma. Si acum mi-o amintesc, imaginandu-mi cum ar arata fetita mea...la 16 ani...imi va trece vreodata? In fiecare an, in acea zi dureroasa peste masura suportabilitatii mele,imbrac haine de doliu si plang, plang si doare iar si iar si ma cuprinde un dor nesfarsit,cui sa spun cat doare? Si ca ACOLO, SUS...e si INGERUL meu...LIVIA NICOLETA?
Aberez???
Multumesc, Bianca...ca pot da frau liber durerii mele...aici, ce cuvinte ne-ar putea alina pe noi toate? Sa ne unim gandurile bune, noi toti, energiile pozitive si rugaciunile, poate simtirile noastre , ingemanate ajunse ACOLO, SUS...la INGERII nostri, ar putea ajuta alti parinti, sa fie feriti sa treaca prin ce am trecut noi.
Ofer gandurile mele cele mai curate , celor ce sunt parinti si celor ce vor fi parinti si...puilor nostri in viata.
MARIA

Buna, maria draga!
Imi pare extrem de rau ca si tu ai cunoscut durerea pierderii unui copil, e trist...greu...
Dar ma bucur ca ne-ai ajutat sa te cunoastem, sa-ti simtim sufletul atat de frumos!
Asa e draga mea, nimeni niciodata nu va putea sterge dorul de puiul din cer, insa cei dragi noua aici pe pamant merita sa ne aiba sanatoase, iar noi trebuie sa luptam cu tristetea si sa gasim fiecare cate un izvor de bucurie si frumos.
Te imbratisez si primeste te rog pupicii mei pupaciosi care sper sa-ti fie scut in fata greutatilor, sper sa-ti aduca zilnic zambete pe obraji.
Familia E.M.M.A. va avea usa mereu deschisa pentru cei care vor sa asterne aici un cuvant cald pentru cei in suferinta, pentru cei care vor sa planga sau sa suspine, pentru toti cei carora le pasa...
Pentru tine,
Pupici, Nicoleta.

Maria draga,cu durere in suflet iti urez"bun venit"pe forum.As fii vrut sa ne cunoastem in alte conditii,nu ca si parinti de ingerasi.Sper ca alaturi de noi ,sa gasesti linistea sufleteasca si puterea de care ai nevoie, pt a merge mai departeAici esti ACASA scumpa mea,o casa in care nimeni nu judeca sau condamna,pe nimeni.Cand simti ca durerea iti umple sufletul si nu mai poti,scrie,plangi,tipa,noi suntem aici sa te ascultam si sa-ti dam o mana de ajutor.O si o pt ingerasul tau si pt tine,multe si .Cu drag de la Adriana

Buna ziua, dragele mele.
Va multumesc pentru gandurile bune si rapunsurile si primirea voastra.
Sper sa reusesc sa ma alatur voua, pe data de 2 octombrie.
Sa aveti parte de liniste sufleteasca , o toamna blanda si numai bucurii.
Va imbratisez cu drag, pe toate.

Pentru a-l mai citi si celelate mamici mai nou venite in marea familie Emma !!
Multumim Draga Bianca pentru tot ceea ce faci pentru noi si ingerii nostri!!

Bianca ma alatur si eu tuturor mamicilor care iti multumesc pentru munca depusa. Este o oaza de liniste acest forum, munca ta m-a ajutat sa pot sa traiesc dupa ce Luca a plecat de langa mine. Sunt noua pe forum dar activa si asta nu pentru ca imi placea la nebunie sa scriu inainte ci pentru ca aici gasesc alinarea, aici gasesc o vorba din suflet, aici am gasit femei care ma inteleg mai bine decat ma inteleg si eu. E.M.M.A m-a invatat ca durerea impartasita este mai usor de suportat, m-a invatat ca doar prin iubire de oamneni pot merge mai departe in viata fara Luca. Aici am invatat ca nu trebuie sa imi fie rusine cand plang, cand imi vine sa urlu, sa-mi urlu durerea..aici lumea toata parca ma intelege.
Intrand pe E.M.M.A am invatat sa sper, mi-am regasit iarasi increderea in Dumnezeu, incredere pe care am pierdut-o la 18 ani, acum 12 ani cand mama mea a plec spre infinit. Aici stiu ca exsita Dumnezeu si ca de fiecare dintre noi Dumnezeu are grija.
Nu sunt cuvinte sa iti multumesc pt tot ce ai facut, cred ca MULTUMESC este deajuns

Draga Bianca ,e greu pentru noi toate sa acceptam si sa traim cu aceasta incercare,unele am invatat mai repede altele mai greu , cred ca eram a 2 sau a 3 a zi cand m-am intors de la maternitate cu bratele goale si m-am gandit la tine fara sa fi deschis site-ul asta vreodata doar stiam ca ai si tu un ingeras ,si am gasit o familie si sprijin....ati fost psihologul meu,pastilele mele de liniste,cuvinte frumoase , gesturi frumoase ,voi ca persoane exemplu...toate m-au ajutat ,e greu fara Miruna mea , azi i-am facut de 6 luni,in loc sa ma bucur de copilul meu sa ma plimb cu ea , sa-i cant sa o iubesc , azi am dat de pomana in numele ei, mie dor de ea si inca mai am sentimentul ca va veni ...am zile de liniste si zile de neliniste, am zile cand i-mi doresc sa tin un copil in brate sa-l sufoc cu dragostea mea chiar daca nu e al meu si zile cand ii ignor si sunt distanta ,multumim Bianca pentru a te-ai gandit si la altii, puteai sa treci singura peste toate fara a ajuta pe cei dim urma dar te-ai gandit la noi si-ti multumim

Draga noastra Bianca,
Nu trebuie sa iti cer scuze pentru nimic, tu ai fost si esti alaturi de noi, chiar daca timpul fizic nu iti permite sa ne scrii fiecareia in parte.
Noi trebuie sa iti multumim ca existi, ca faci tot ceea ce faci pentru noi, tu fiind darul nostru terestru pe care ingerasii nostri ni l-au lasat sa ne aline sufletele....
Multumim Bianca, D-zeu sa iti dea putere sa poti continua ceea ce ai inceput, mii de multumiri...
Nina, mamica ingerasei Ayanna Stefania.

Buna dragele mele.
Sunt si eu mama de ingeras inca din 2003, dar pana acum niciodata nu am avut curajul sa ma inregistrez pe acest site,dar .............in fiecare zi ma gandesc la ingerasul meu si il plang .........chiar sia cum dupa atatia ani.
De foarte multe ori am intrat pe site organizatiei tale Bianca si am plans la fel de fiecare data ......dar abia acum am avut taria sa ma inregistrez si sa scriu cateva vorbe.
Sincer as avea de spus fffffffffff multe , dar in timp sper eu ca voi reusi cu ajutorul vostru.
Va pup dulce si sigur vom mai vb.