"Căci, cel dispărut, dacă este venerat, este mai prezent
și mai puternic decât cel viu" Antoine de Saint-Exupery
"Poate că fiecare am venit cu o altă ambarcaţiune, dar acum suntem cu toţii
în aceeaşi barcă!" Martin Luther King Jr.
"Dacă vei rosti numele copilului meu, poate că voi plânge. Dacă nu îl vei
pomeni, mi se va frânge sufletul."
"Nicio talpă nu este atât de mică, încât să nu lase nici o urmă,
pe lumea asta!"
"Dă-mi Doamne, Puterea de a accepta ceea ce nu pot schimba,
Curajul de a schimba ceea ce îmi stă în putinţă
Şi înţelepciunea de a face diferenţa între ele!"
"Să nu lăsaţi niciodată ca durerea să devină
mai mare decât Iubirea"
Robert Binder
"A-ţi aminti este dureros
A uita este imposibil!"
"Lacrimile sunt limbajul tăcut al durerii".
"Absenţa sa este precum cerul,
prezentă pretutindeni."
"De câte ori ne amintim de cei plecaţi de lângă noi,
e ca şi cum ne-am
reîntâlni cu ei..."
"Dacă lacrimile ar putea înălţa o scară
şi amintirile o cărare, aş urca în
Rai şi te-aş aduce din nou acasă."
"Poate că stelele sunt de fapt nişte ferestre prin care cei dragi, ajunşi
acolo Sus, ne trimit lumină, ca să ştim că sunt fericiţi!"
"În cartea vieţii, un înger a scris despre naşterea copilului meu. Apoi,
închizând cartea, a murmurat: "Prea frumos pentru acest pământ!".
"Nu te-am ţinut în braţe, dar te simt
Nu ai vorbit, dar te aud
Nu te-am cunoscut, dar te iubesc."
Pentru ca azi este Sf. Alexandru, Alexandrei ii trimit in dar un cer de ca sa se joace cu ceilalti ingerasi! Alexandra sa ai grija de familia ta care te iubeste atat de mult! pentru voi 4! O stransa pentru tine, Mihaela!
Micuta mea diafana, Ieri a fost Sf. Maria. O alta zi trista pentru noi si indraznesc sa cred cumva fericita pentru tine. Probabil ati stat toate Mariile in bratele Maicii si si acolo nu poate sa fie decat bine. Nu am putut sa-ti scriu ieri. Inima mea a sangerat din nou. Nu e usor...dar tu stii foarte bine. Am fost la cimitir si ti-am adus lumina. Am fost spre seara, asa cum venim la tine de cele mai multe ori. Atunci , in tihna inserarii parca esti mai aproape de noi. Gheara ascutita a durerii o simt acut. Am fost toti trei si ti-am dus floricele, din gradina noastra de la tara: cavaleri si craite...in culori frumoase. Ti-ar fi placut florile.Vizualizez parca o imagine care n-a existat niciodata: o fetita micuta tinand in pumnisor un buchetel de flori si daruindu-mi-l... In masina am gasit o buburuza; erai cu noi fetita mea delicata...Te-am eliberat pe geam. Te-am lasat acolo in mediul acela frumos unde natura e suveran, unde timpul curge altfel, unde lebedele de pe iaz imi iau durerea si mi-o ascund printre unde atunci cand plutesc gratios pe apa. Urmeaza ziua noastra. Dar pana atunci mai e. Insa nu pot sa nu o privesc cu infrigurare. Stii...ai fi inceput grupa mare. Am cumparat rechizite pentru o fetita si i le-am daruit. Acolo in cer sper sa ai destule stelute cu care sa poti scrie cat de mult ne iubesti... Cu bine puiul meu....cu bine.
Draga mea te imbratisez strans, strans. Azi este o zi speciala din viata ta, ziua ta de nastere si ziua fetitei tale minunate Alexandra Maria, implineste azi 5 anisori. Imi imaginez cat de grea este aceasta zi pentru tine. Stiu ca toti te vor suna sa te felicite pe tine dar putini isi vor aminti ca este si ziua fetitei tale.
Azi echipa E.M.M.A este aici, alaturi de tine, iti trimitem toate gandurile noastre bune si ne rugam la ingerasi sa iti trimita putere, liniste si alinare.
Zbor lin draga ingerasa, zbor lin Alexandra Maria Tie draga noastra iti spunem La multi ani santosi, alaturi de cei dragi tie, vazuti si nevazuti.
Alaturi de voi, Nicoleta Nedelea Lazar (Marwana ;-)!), mama micutei Kali si a ingerasei Tasha
Micuta mea diafana, Ieri, de ziua noastra, nu am putut sa-ti scriu... A fost o zi care a inceput cu amintiri; initial amintiri ale bucuriei pe care am simtit-o cand mi s-a spus ca totul e bine...cu 5 ani in urma. Apoi amintiri ale teroarei pe care am simtit-o mai tarziu...apoi amintiri despre sfarsitul perioadei noastre impreuna. Nu am putut nici ieri sa plang; sa plang cu adevarat, sa ma descarc. Am plutit intr-o ceata, m-am straduit sa fac fata realului care se derula undeva in preajma mea, sa fiu politicoasa, sa vorbesc... M-am gandit cat de iluzorie poate fi fericirea. Fericirea noastra a fost o farsa: la fel ca linia orizontului: pe masura ce incerci sa te apropii de ea, fuge in departare. Calatoresti tot Pamantul si n-o ajungi niciodata. Nu inteleg prin asta ca sunt intr-adevar nefericita total; sunt trista. Tristetea aceea adanca din suflet, care se vede numai in ochii celui ce sufera o pierdere atat de mare si care nu poate fi citita decat de ochii care stiu sa vada. Am inca un pui acasa care are nevoie de mine: un pui care ieri si-a dat seama ca nu sunt prea fericita, fara sa-i spun eu nimic. E mare de acum. Stie. Inainte numai simtea, fara sa inteleaga. Acum intelege, stie, simte. Ca sa evit laspusurile celor care ma sunau...nu am raspuns la telefon. Nu am vrut sa nu-si aminteasca de faptul ca ar fi trebuit sa fie si ziua ta. Ti-am facut din nou un tortulet. Am pus in mijlocul lui alb de frisca in ingeras cu o lumanarica spiralata...Copiilor care l-au primit le-au sclipit ochisorii cand m-au vazut venind cu tortul: tortuletul tau pe care ar fi trebuit sa fie 5 lumanarele... Ne-am petrecut ziua, eu pe Pamant, tu printre astre. Eu, departe de tine, iar tu...departe de viata de aici. Ursuletul tau de plus si acum doarme in pat cu noi...nu mai stiu de la cine l-ai primit, dar de cand l-am descoperit in cutia cu lucrurile tale-nu stiu cum de l-am pus acolo;aceea e cutia care contine cele mai dragi lucruri care au fost ale tale si o tin in casa, dar ursuletul a ajuns accidental in cutie cand ar fi trebuit tot timpul sa fie cu noi-, fratele tau l-a luat de acolo si l-a pus in pat. Acum ursuletul e la mine in pat. Fratiorul tau are un sufletel atat de bun, incat mi l-a cedat mie. Copiii stiu atat de multe din instinct... Si uite asa, a mai trecut o zi, o zi a noastra. Seara, bunicii si verisorii vostri au fost la noi. Poate te-ai jucat si tu macar putin cu ei...Era o larma parca facuta de patru voci...si nu trei... Te iubeste mama micuta delicata cu pielea de matase alba si ochii de luceferi...
... nu am mai deschis site-ul de mult dar ti-am cautat pagina, pentru ca desi nu am sunat am fost alaturi de voi cu gandul... am citit ce i-ai scris micutei diafane si plang in fata monitorului, te imbratisez tare tare...
15 octombrie... Acum 19 ani l-am cunoscut pe tatal tau. Sunt deja 4 ani de cand pe 15 octombrie aprindem candele pentru tine, pentru ingeri mari si mici. O data care mi-a marcat viitorul pentru totdeauna intr-un sens bun, avea sa capete peste ani ( peste ani buni, frumosi, normali, cu suisuri si coborasuri) o semnificatie aparte, trista. Nu poti apride candela pentru copilul tau fara ca in suflet sa nu se rascoleasca ceva, fara ca duiosia ramasa fara fiinta asupra careia se revarsa sa nu iasa la iveala. Cu fiecare lumanare aprinsa duiosia incearca sa se reverse. Cu fiecare an ce trece, tristetea, duiosia si dorul se impletesc intr-o funie pe care o ducem mereu fara sa ne plange, NOI, Parintii de Ingeri; NOI, Parintii Orfani de Copii...
Mihaela,- mamica lui ANDREI - viata, sufletul si tot ce inseamna mai frumos si pur si a doi Pui mici, plecati mult prea devreme; - mamica lui Christian - o minune blonda cu ochi albastrii care ne parfumeaza viata aici pe pamant.
Am venit in casuta voastra cu ganduri bune si multe Da, ai avut dreptate,nu am fost bine cam multe zile, am intrat in casuta , nu am putut sa scriu, m-am afundat in munca... ITI MULTUMESC ca m-ai simtit ... incerc sa ma ridic... Tu ce mai faci, cum mai esti, scumpa Miha? Pentru copiii tai scumpi,
Si...inca ceva... Ieri s-au implinit 5 ani de cand ne-am internat...si apoi se vor implini 5 ani de cand...am iesit numai eu de acolo...de acolo de unde cresc atatea aripi de inger...e ca o "fabrica" de ingeri spitalul acela....