"Căci, cel dispărut, dacă este venerat, este mai prezent
și mai puternic decât cel viu" Antoine de Saint-Exupery
"Poate că fiecare am venit cu o altă ambarcaţiune, dar acum suntem cu toţii
în aceeaşi barcă!" Martin Luther King Jr.
"Dacă vei rosti numele copilului meu, poate că voi plânge. Dacă nu îl vei
pomeni, mi se va frânge sufletul."
"Nicio talpă nu este atât de mică, încât să nu lase nici o urmă,
pe lumea asta!"
"Dă-mi Doamne, Puterea de a accepta ceea ce nu pot schimba,
Curajul de a schimba ceea ce îmi stă în putinţă
Şi înţelepciunea de a face diferenţa între ele!"
"Să nu lăsaţi niciodată ca durerea să devină
mai mare decât Iubirea"
Robert Binder
"A-ţi aminti este dureros
A uita este imposibil!"
"Lacrimile sunt limbajul tăcut al durerii".
"Absenţa sa este precum cerul,
prezentă pretutindeni."
"De câte ori ne amintim de cei plecaţi de lângă noi,
e ca şi cum ne-am
reîntâlni cu ei..."
"Dacă lacrimile ar putea înălţa o scară
şi amintirile o cărare, aş urca în
Rai şi te-aş aduce din nou acasă."
"Poate că stelele sunt de fapt nişte ferestre prin care cei dragi, ajunşi
acolo Sus, ne trimit lumină, ca să ştim că sunt fericiţi!"
"În cartea vieţii, un înger a scris despre naşterea copilului meu. Apoi,
închizând cartea, a murmurat: "Prea frumos pentru acest pământ!".
"Nu te-am ţinut în braţe, dar te simt
Nu ai vorbit, dar te aud
Nu te-am cunoscut, dar te iubesc."
Sa va multumesc asa pur si simplu...parca e prea putin. Mi-au facut foarte bine mesajele pe care le-am primit in ultimele zile, mai ales ca sunt iar zbuciumata. Nu stiu ce a declansat starea asta a mea, dar durerea e din nou prezenta in faza acuta. Asa sunt perioade...cand mai bune cand mai putin bune. Mesajele de la voi au venit parca stiind in ce stare ma gasesc si mi-au facut foarte bine. Chiar daca am invatat ca nu sunt singura ca aici gasesc pe cei asemeni mie care stiu ce e durerea aceasta sfasietoare, uneori ma simteam totusi singura si saptamana care tocmai se sfarseste a fost una din acelea de singuratate apasatoare, desi am suficienta activitate atat acasa ( unde nu sunt singura) cat si la locul de munca. De aceea va sunt recunoscatoare pentru toate cuvintele frumoase si incurajarile pe care mi le trimiteti in astfel de momente. Surpriza a fost ca am primit incurajari de la SUFLETUL "locului" de alinare in care ne-am reunit cu toate gandurile, suferintele si mangaierile noastre: iti multumesc draga Bianca pentru tot ce mi-ai scris si pentru pasiunea pe care o pui in tot ceea ce faci, pentru ca incerci sa schimbi ceva, pentru ca existi pentru noi. Iti multumesc Bia mica pentru ca mereu m-ai sustinut si atunci cand am cazut m-ai ajutat sa ma ridic... Va imbratisez pe toate cu mult drag si chiar daca experienta prin care am trecut toate a fost durerea dusa la extrem imi pare bine ca va cunost chiar si numai pe calea scrisului. Mihaela, mama ingerasului Alexandra-Maria
Mihaela Daca va fi nevoie sa te ajut sa te ridici ori de cate oi vei cadea, o voi face fara doar si poate, insa imi doresc sa te tii bine, sa nu mai cazi, sa nu te mai ranesti, caci eu oricum voi ramane langa tine Cunosc atat de bine acel feeling de singuratate de care vorbesti, il simt pe pielea mea si la propriu si la figurat, insa am invatat sa traiesc eu si cu singuratatea din sufletul meu, am invatat sa o iau drept confidenta atunci cand cred ca devine inamica, si mi-am promis ca nu va pune stapanire pe sufletul si pe gandul meu....pe viata mea. Intotdeauna ti-am scris cuvinte din suflet, nu din obligatie, voi continua in a-ti scrie in acelasi ritm si cu inima deschisa, pentru ca imi pasa, pentru ca vreau sa te vad bine, pentru ca vreau sa te ajut sa intelegi si candva sa accepti, pentru ca incerc sa iti iau putin din durerea care simti ca uneori te doboara..... Sa fiu langa tine atunci cand ai sau nu nevoie de cineva....si da, e adevarat ca aceasta durere ne-a unit, ca aceasta drama prin care trecem ne tine legate....si in ciuda acestui fapt, facand exceptie de la durerea fiecaruia, ma bucur sa stiu ca sunteti langa mine, ma bucur sa stiu ca undeva, acolo, oameni pe care nu-i cunosc se gandesc la mine, si le pasa....ajutand chiar si prin cateva cuvinte scrie pe un Forum ( precum acesta ) Iti trimit o imbratisare din suflet pentru sufletul tau.... Bia
"Te iubesc si te voi iubi toata viata, iar daca si dupa moarte oamenii iubesc, atunci te voi iubi pentru totdeauna!" D.Alighieri "Learn from yesterday, live for today, hope for tomorrow." ........my precious child.......
este o zi trista de 22 iul si pentru mine ca atunci am primit vestea cea grea de problem ingerasului meu la inima , doamne ce greu e iti doresc putere multa si incredere multa in Dumnezeu si in ingerasul tau te si numai bine.
Si va veni o zi, o zi mare in care noi toate, indiferent din ce colt al tarii , sau din afara ei ne vom intalni, ne vom imbratisa si vom sta de vorba, vom povesti si ne vom cunoaste. Pana atunci , i ti trimit un brat mare de si sa stii ca ti sunt mereu alaturi, chiar daca scriu mai rarut, asta e din cauza serviciului. scump Alexandra Maria da i putere mamicii tale, arata i asa cum i ai mai aratat si alta data ca si tu o iubesti la fel de mult ca si ea
Alaturi de voi, Nicoleta Nedelea Lazar (Marwana ;-)!), mama micutei Kali si a ingerasei Tasha
De cate ori gasesc mesaje de incurajare mai ales de la parinti care au trecut prin aceasta trauma de a-si pierde copilasul, simt ca sunt inteleasa in tot ceea ce sunt eu, cu sufletul meu, cu toanele mele, cu lacrimile mele. Din povestile gasite aici retraiesc si eu franturi: cu medicii care si-au facut datoria, cu medici care au numai dr. pe ecuson,nerabdatori sa scape de mine si problemele mele, cu asistentele mai constiincioase sau mai putin constiincioase, dupa sufletul si educatia fiecareia, franturi de conversatii...toate legate cap la cap le regasesc aici si la alte povesti. Va multumesc pentru cuvintele frumoase de care am parte aici. Mihaela, mama ingerasului Alexandra-Maria
Buna, tuchi draga! Scumpa noastra, cum sa nu te intelegem cand si noi am avut parte de necazuri...si care om nu a avut parte de necazuri? Toti oamenii mai devreme sau mai tarziu trec prin dureri sufletesti enorme care lasa goluri in inimile lor. Dar e important sa recunoasca asta, e important sa incerce a elimina raul care i-a lovit pe ei, astfel incat sa nu ii loveasca si pe altii. E important sa alungam egoismul, rautatea si mai ales indiferenta. Aici, in acest forum de suflet pentru suflete, se fac simtiti doar oameni carora le pasa de oameni, suflete frumoase, inimi calde. Asadar aici, mereu vei gasi o mangaiere si un salut vesel. Te imbratisez cu caldura si te pupacesc pupaceste cu pupici pupaciosi. Ai mare grija de tine, Dumnezeu sa te ocroteasca.
Aici vei gasi tot timpul intelegere, dragoste, caldura. Vei putea sa spui tot ce simti fara sa fii judecata, doar incurajata sa spui tot ce gandesti si sa exprimi tot ce simti.
Mihaela, mamica lui ANDREI.
Mihaela,- mamica lui ANDREI - viata, sufletul si tot ce inseamna mai frumos si pur si a doi Pui mici, plecati mult prea devreme; - mamica lui Christian - o minune blonda cu ochi albastrii care ne parfumeaza viata aici pe pamant.
Da draga mea doar aici suntem intelse aici suntem mame care toate am trecut din pacate prin aceasta durere mare , inexplicabila , iti doresc multa putere si pentru ingerasul tau multe globuri de sarbatori....
Iubita mea fetita, Mama iti scrie rar scrisorele pe forum. Cele mai multe le scriu in sufletul meu. Cum sa incep? De multe ori cand Teo, fratiorul tau de aici, vede un bebelus spune ca lui nu-i plac bebelusii, numai de tine draga mea i-a placut si apoi adauga visator...:"dar a stat asa de putin pe pamant si sta atat de mult la Doamne-Doamne..."Ii este si lui dor de tine iubita mea printesa. Stii, nimeni dintre noi nu te-a uitat. Astazi Teo mi-a cerut sa vada fotografiile cu tine. Imi cere din cand in cand sa te vada. Nu spune nimic atunci cand se uita la ele, dar din ceea ce spune uneori imi dau seama de tumultul care e in inimioara lui de copil bun si sensibil. V-ati fi jucat frumos impreuna...Sper acum sa fii linistita, sa-ti fie bine acolo unde esti si din cand in cand sa vii in vis si sa ne mai alungi dorul si tristetea. Mama te iubeste, asa," pana la cer si inapoi", si tata si Teo. Si as fi vrut ca toate astea sa nu se intample, as fi vrut sa fii cu noi, sanatoasa si cu dreptul la viata ca toti pamantenii. Ti-ai terminat misiunea atat de repede ca aproape ca nu ne-am dat seama ca a inceput...si nimeni nu stie de ce. Stim doar ca durerea e atat de sfasietoare ca uneori ma sufoc. Se aproie Sarbatorile de iarna. Anul trecut erai cu noi cand am impodobit bradul. Si te uitai curioasa la luminitele din brad si ai primit cadouri si...erai cu noi. Am pregatit deja o lumanarica speciala pe care ti-o voi duce acolo unde se odihneste trupusorul tau. E un bradut alb de ceara. As fi vrut sa-ti cumpar cadouri ca si lui Teo, dar nu ajung la tine. Le voi da altui copilas sa se bucure de ele... Il rog pe Doamne-Doamne sa aiba grija de tine si de ceilalti ingerasi. Te imbratisez cu drag, iubita mea fetita diafana...
Offff mamica draguta si sensibila, of ce trist este Ce rau imi pare ca treci prin momente atat de grele. Imi dau seama ce greu iti poate fi cand Teo vorbeste despre surioara lui Alexandra Maria... Sa stii ca si noi simtim nevoia sa ne uitam la pozele cu Serban. Ma uit la ele si imi amintesc cand ii faceam pozele, cum ne distram si parca stia... lua cate o pozitie de top-model... Ma rog la bunul Dumnezeu sa aiba grija de sufletelele voastre, sa va mangaie si sa va aline, iar de Sfintele Sarbatori, Scumpica voastra Ingerasa sa va trimita raze de lumina care sa va lumineze calea, sa va aline tristetea. Te mamica draguta si multi lui Teo
Draga Alexandra vino la scumpa ta mamica si alin-o de sarbatori ,fa-o sa-ti simta sufletelul atat de plin de iubire,si coboara in sulfetul ei Sfanta Lumina a noptii Nasterii Domnului!!
Pentru tine scumpa Tuchi calde imbartisari si fie ca Mosul sa vina cu un vis cu frumoasa ta ingerasa!!
"Daca ai sti CINE merge langa tine , pe drumul care l-ai ales ,frica ar fi imposibila ." - un Curs de miracole Daniel-Matei - ingerul meu, ce merge cu mine in fiecare clipa pe drumul care l-am ales
Dragi mamici, Va multumesc pentru vorbele bune de incurajare. Am intrat si eu putin pe forumul acela care ne critica,si in special pe Bianca o critica, acela de care spune Bianca... E groaznic cata ingustime exista. Dar asta e situatia. Nici n-am avut rabdare sa citesc prea mult pentru ca e prea multa rautate facuta gramada acolo si timpul meu e mult prea pretios ca sa-l pierd citind niste lucruri spuse asa ca sa fie spuse si sa faca rau. In concluzie sa ne bucuram ca noi nu suntem ca ei, sa ne rugam ca ei sa devina mai buni si sa nu mai incarce planeta asta cu atata prostie si rautate si sa ne vedem de ale noastre. "Ei" nu pricep ce e suferinta, dar cu siguranta nu stiu nici dragostea ce este, si mai ales dragostea pentru un inger. Asa ca de ce sa ne suparam? Nu are sens. Acum cateva zile m-am lovit de acelasi lucru de care ma lovesc de vreun an incoace..."...ei lasati doamna ca mai faceti altu'..." Pe cativa care mi-au spus asa i-am intrebat cati copii au si dupa ce mi-au raspuns i-am intrebat zambind:"- Si l-ati inlocui pe vreunul cu altul?" Dupa tacerea care s-a lasat de fiecare data am obtinut acelasi raspuns, care era dat de undeva din strafundurile lor, ca o revelatie "NU". Au incetat imediat cu "sfaturile" de procreere. Poate aceia au inteles ceva ...si au devenit mai buni si mai atenti cu cuvintele pe care le adreseaza in situatii dificile...Nu stiu, macar sper asa sa fie. Nu merita sa plangem si din cauza lor. Avem noi de ce plange suficient. Avem doar un cap si o inima, nu ne mai da nimeni altele daca le distrugem plangand pentru niste vorbe... Va imbratisez cu drag si va felicit pentru actiunea de binefacere pe care ati facut-o. Imi pare rau ca nu am fost si eu acolo sa va ajut. Poate alta data... pentru toti ingerasii nostri dragi... Mihaela, mama ingerasului Alexandra-Maria
Draga mea, si eu am citit pe acel forum.M-am si logat numai ca nu am reusit sa scriu.M-am enervat la maxim . E adevarat ca ne vom lovi de acum inainte de astfel de "oameni".Eu mi-am promis ca nu-i voi mai lasa sa ne raneasca fara sa primeasca un raspuns.Vrem sau nu sa recunoastem, ne ranesc.Si de ce sa-i lasam sa creada in continuare ca ei au dreptate si ca noi incercam sa ne victimizam sau altceva.Si eu am raspuns cam cu aceeasi moneda unei matusi care mi-a zis:"poate e mai bine asa".Cum sa fie mai bine asa? I-am raspuns:" dar nu crezi ca ar fi mai bine daca ar muri baiatul tau? ", "cine stie poate ar fi mai bine?"Iti spun ca a plecat capul si sunt convinsa ca n-ar mai zice asa ceva. Eu cred ca acum trebuie sa ne aparam puiutii mai mult ca niciodata, mai ales cand sunt comparati cu........N-o sa permit nimanui acest lucru chiar daca e vorba de micuta mea, ROMINA IOANA, de ta, ALEXANDRA MARIA sau de oricare ingeras.
Curaj si multa putere!
lumi, mamica ingerasului ROMINA IOANA , a baietelului RICCARDO ANDREI si a micutei RENATA
Miha , e adevarat ceea ce spui tu referitor la acei "indivizi" care au scris despre drama Biancai.....am preferat sincer, sa ma abtin de vreun comentariu, ca nu cumva sa imi ies din fire si sa ajung sa jignesc..... , nu este genul meu.... Dar stiu sigur ca acei oameni, daca i-as putea numi oameni, nu stiu ce inseamna durere, fizica, sufleteasca....poate au pierdut in viata un serviciu, o vacanta, la loterie.....si de aceea nu inteleg real ce inseamna sa pierzi pe cineva drag, din familie, si mai presus de toate propriul copil... Poate nu-s parinti, si vor intelege doar atunci cand isi vor tine pruncul in brate, poate nici nu-si doresc sa fie parinti pentru ca nu au nimic concret de oferit copiilor lor, nu stiu ce inseamna iubire, respect, sensibilitate..... Poate nici nu contientizeaza cat de mult rau pot face cuvintele lor, sau poate isi dau seama, si asta isi doresc, sa loveasca si mai mult in locul care doare cel mai tare....poate nu vor primi nicio pedeapsa aici, pe Pamant, insa cu siguranta in ziua in care vor pleca spre cele sfinte, judecata de apoi nu ii va inlocui, nimeni nu "scapa" de ea, si cu atat mai mult, ei.... Fiecare dintre noi primim intr-un final exact ceea ce am oferit o viat intreaga, se face un total si se imparte la doi....asa cred eu, poate e doar o nebunie, insa stiu ca totul se intoarce inzecit in viata, ca este de bine sau nu, si noi, pamantenii, cei care pacatuim, pentru ca toti o facem vrem nu vrem, nu avem niciun drept sa judecam sau sa punem la indoiala deciziile celor din jurul nostru, sub nicio forma si in nicio masura...suntem atat de mici, incat permisiunea unei judecatii propri nu isi gaseste locul... Asa ca, poate doar atat putem spune si noi "Doamne, iarta-i ca nu stiu ce spun!", caci da, putem macar atat sa facem, sa cerem iertare pentru ei, sa le aratam ca noi suntem mai inteligenti si ne curge sange prin vene... Si referitor la acest loc, la acest Forum, la grupurile care s-au creat aici, de mamici, de tatici, de buni si de prieteni, este un lucru de admirat, cat de mult ne sustinem, cat de mult ne pasa, cat de mult incercam impreuna sa schimbam ceva, esential pentru viitor...ne pasa pentru cei ce ne vor urma... .......asta este o familie, unita, frumoasa, sincera..... Din suflet, Bia
"Te iubesc si te voi iubi toata viata, iar daca si dupa moarte oamenii iubesc, atunci te voi iubi pentru totdeauna!" D.Alighieri "Learn from yesterday, live for today, hope for tomorrow." ........my precious child.......
Tuturor mamicilor de aici din lumea asta a noastra plina de simtaminte va urez un an mai bun, sanatate si impliniri!
Iubita mea fetita, astazi se implinesc 11 luni de cand ne-ai parasit. Lacrimi, ganduri, "de ce-uri", versuri...si iar lacrimi. Urmeaza o perioada grea...Acea slujba de un an... Iti multumesc pentru ca ai venit din nou in visul meu. Erau chiar maricica de acum. Iti puneam o rochita culoarea piersicii. Si-ti statea tare bine...Voiai manecutele altfel. Mai aveam de lucru la ea... Am fost la munte cu Teo si tata si ma uitam mereu spre cer, spre varfurile brazilor impunatori, spre clopotnita manastirii si ma intrebam...unde esti...desi stiam ca mereu esti cu noi, dar umanul din noi nu ne lasa sa te simtim mai mult, mai palpabil. Te iubim fetita noastra, fluturas diafan cu aripile frante prea devreme...
Draga noastra Tuchi, desi stiu ca iti este greu, ca urmeaza si mai greu, ca dorul e tot mai mare, ma bucur ca sunteti bine, ca Teo e bine. Ingerasa frumoasa si dulcica, Alexandra Maria e mare acum, sigur zboara lin si frumos, acum aripioarele ei sunt frumoase si gingase... si e tot timpul langa voi, e un Inger pazitor. Iti doresc un an nou cu sanatate, cu liniste sufleteasca si speranta ca ne va fi mai bine