Incerc sa-mi fac ordine in viata, in ganduri, in sentimente. Nu-mi place cata dezordine este....Ma oboseste cumplit, devin irascibila si atunci sunt ori vulnerabila ori extrem de precauta. Nu mai am incredere in cei din jurul meu si am inceput sa dezvolt anumite fobii. Cu cateva zile in urma mi-am descoperit o alta latura a personalitatii mele pe care pana acum nu o aveam. Sau o aveam dar era ascunsa adanc....Acum a iesit la suprafata si ma ingrozeste cumplit. Privesc cu ura femeile insarcinate, ma deranjeaza plansul nevinovat al bebelusilor....Nu asta sunt eu. NU asa vreau sa fiu. Nu-mi place in ce m-am transformat.
Fiecare sansa care ti se ofera in viata are un termen de expirare, iar termenul meu a expirat de mult. In ultimul timp mi-am descoperit doar defectele. Nici nu stiu daca am avut candva calitati. Stiu ca atunci cand uiti de propriile defecte devii mandru, dar eu nu numai ca nu le pot uita, dar le scot la suprafata neincetat.
Am obosit. As vrea sa fiu pe o plaja pustie si sa ascult marea involburata. As vrea sa ploua iar lacrimile mele sa se contopeasca cu stropii reci . As vrea sa merg pe malul marii pana cand obosesc si atunci sa ma prabusesc in valurile marii iar talazurile dezlantuite sa ma duca undeva departe....departe....departe....