Dragostea mea,
De curand mi s-a imprumutat o carte care m-a ajutat mult citind-o. Am inteles mai multe. Uneori unele randuri pareau ca erau gandite de catre mine. Am citit-o si apoi am recitit unele randuri. Pentru prima oara am simtit un fel de.... liniste la sfarsitul ei. Liniste in sensul ca, nu stiu, in prima faza mi-as fi dorit sa nu se termine cartea, sa-mi mai ofere informatii, apoi ... ti-am scris numele pe o hartie, l-am ingrosat si l-am reingrosat si in timp ce faceam asta imi aduceam aminte de ceea ce am citit. "...vei jeli atat ceea ce ai pierdut in trecut, cat si ceea ce vei pierde in viitor.." , " vei descoperi ca sunt anumite date sau evenimente sau stimuli care vor declansa o explozie de dor si durere" , "pierderea unui copil este o suferinta unica in experienta umana." , "...fiind o pierdere atat de cumplita, ii sperie pe apropiati., care prefera sa treaca sub tacere pierderea, de teama ca vor spune ce nu trebuie..." , " ,, pierderea mea este unica - te rog sa nu incerci sa o compari cu a altora sau sa o minimalizezi. Greutatea ei apasa asa de tare incat uneori simt ca nu pot respira. Pierderea copilului meu
ma face sa cred ca tot ceea ce stiam este fals ...,, " este greu de acceptat, dar adevarul este ca
orice pierdere din viata noastra ne schimba. - ... - pentru ca schimbarea care s-a produs m-a maturizat si m-a invatat mai multe despre doliu si durere." , "pierderea ta este ca o rana provocata de o amputare" , " ...stiu ca este greu sa inveti sa iti traiesti viata fara cel/cea drag sufletului tau. Stiu cat de mult ii doresti prezenta langa tine, si ca ti-ai da ani din viata sa mai poti sta de vorba cu el/ea fie si doar cinci minute, sa-l mai tii in brate. Dar provocarea ta este sa mergi inainte amintindu-ti de cel drag, nu sa incerci sa mergi inapoi."
E in continuare greu fara tine, Maia, dar nu greul ala plin de vinovatie si ura. E greu in privinta faptului ca trebuie sa continui,e greu sa stiu ca ai fost, si ca nu mai esti aici, cu mine, in bratele mele, la sanul meu, sa te invat si sa ma inveti. Macar aici nu spun ca mi-e bine, mi-e mai bine, dar nu sunt bine fara tine. Ce-am invatat ? Ca suntem oameni si ca nu avem superputeri (da-i doamne omului mintea cea de pe urma), ca viata este uneori cu mult prea scurta, enervabil de scurta. Si mai mult... nu exista o cale usoara de a trece peste pierderea unei persoane dragi si nu exista carti/oameni care sa-ti spuna cum sa treci peste asta. Depinde de fiecare in parte.
Esti in continuare in inima mea si in gandurile mele zi de zi.