Forumul EMMA

Bună
Nici nu știu cum sa încep acest mesaj... Azi se împlinesc 5 zile de când sunt mămica unui ingeras superb Matei Nectarie.
Totul a început în luna iunie a anului trecut când am aflat ca sunt din nou însărcinata, după o perioada de încercări fără rezultat. Mai avem un baietel David Catalin, tot universul nostru, care are acum 2 ani și 5 luni.
Sarcina a decurs normal , fără probleme, fără grețuri și cu analize și controale perfecte. De fiecare dată toate erau ok. Toate aștea pina în săptămâna 28, când în urma unei ecografii, doctorul mi-a recomandat un consult la un medic din Cluj, pentru o a doua părere. Mi-a spus ca a scăzut lichidul amintit și ca rinichii sunt mai mari decât normal. A fost începutul unei perioade de ecografii peste ecografii, și diagnosticul medicului din Cluj: displazie multichistica bilaterala. Ne-au informat ca bebelușul nu are nici o șansă, ca sarcina poate nici sa nu ajungă la termen. Toată bucuria unui nou bebe, toate visele și speranțele ne-au fost spulberate în 2 secunde.
După o săptămână de la diagnostic, a urmat un alt control în care parcă părerea medicului se schimba, pare ca bebele ar avea ceva șanse, dar nu primeam niciodată foarte multe detalii, doar ca situația e la fel de fiecare data.
Au fost 2 luni, din 6 decembrie pina in 29 ianuarie, cu gânduri, iluzii, speranțe, așteptări, lacrimi.

În urma unui travaliu de aproximativ 40 de ore, s-a încercat o naștere naturala după o cezariana,s-au hotărât la.ora 23.00 în data de 29.01.2016, sa- mi facă cezariana.

Și atunci a fost începutul sirului de întrebări: de ce ? Și lacrimi peste lacrimi.

La ora 23.45 am născut un băiețel, mare și foarte frumos după părerea anestezistei, dar care nu a reacționat, nu a plins, doar un mic scâncet, pe care nu am reușit sa- l văd deoarece m-au adormit imediat.

Am aflat abia dimineață la ora 8, ca pe parcursul nopții a făcut 4 stopuri cardiorespiratirii, ca dimensiunile mari ale rinichilor i-au afectat plămânii și ca la ora 7.05 în data de 30.01.2016 a plecat la doamne doamne.

A lăsat un gol imens în viața noastră .

De atunci încerc sa fiu tare pentru puiul meu David, dar jumate din mine plange continuu...

Mă rog la Doamne Doamne sa îmi dea putere și poate dacă considera un nou bebe când va vrea el.


Te iubește mami mult Matei.

Draga mea imi pare foarte rau pentru baietelul tau! Te imbratisez! Si eu sunt destul de noua pe aici si iti inteleg tristetea. Ai facut bine ca ai scris. Numai noi mamele ne putem intelege una pe alta si ne putem fi alaturi reciproc in aceste momente cumplite.
Am incredere ca baieteii nostri sunt intr-un loc mai bun, ca nu ii mai doare nimic si ca se joaca impreuna! Poate ca e mai bine asa pentru ei.... Noi vom ramane cu dorul, tristetea si cu inevitabila furie! Totusi, trebuie sa fim puternice pentru cei pe care ii iubim si sa ne continuam lupta cu viata! Iti doresc sa iti gasesti linistea si puterea de a te reface fizic si psihic pentru un nou bebelus! Ingerasii nostri nu vor fi uitati, vor ramane mereu in sufletele noastre!

Draga mamica de ingeras!nu pot sa.ti spun bine ai venit ci bine ca ne.ai gasit.aici o sa intalnesti persoane care te vor asculta,te vor sprijinii si vei simti ca incet,incet o vei putea lua de la capat.si eu si blue am devenit mamici de ingeras recent si te intelegem perfect.durerea este la inceput,cu timpul ai impresia ca dispare dar rana va ramane mereu si va sangera cand te astepti mai putin.imi imaginez ca acum te lupti cu dureri sufletesti si fizice.nu este usor sa treci printr.o cezariana cu un astfel de final.mie mi s.a parut groaznica operatia si m.am gandit mereu ca daca as fi avut un final fericit,as fi simtit la fel?din ziua in care m.am intors de la spital si pana in prezent,am intrat zilnic pe acest site si m.am descarcat.
Imi place numele ales..nectarie este sfantul la care merg si ma rog.sunt credincioasa si tu la fel cred si sigur ceea ce nu ne doboara ne face mai puternice.ai grija de tine si de sufletul tau ranit,bucura.te de baietelul pe care il ai si gandeste.te cu fericire la ingerasul tau!

Vă mulțumesc pentru gândurile frumoase și pentru suport. Vreau sa par tare, dar am momente când lacrimile nu le mai pot stăpâni și inevitabil apare veșnicul ' de ce ?'.
Tot ceea ce îmi da putere este soțul meu și David, care îmi umple viața de bucurie și stiu ca trebuie sa fiu tare pentru el.
Mă bucur ca pot vorbi cu persoane care mă înțeleg și care mă pot sprijini sa trecem împreună peste pierderile suferite.
Va îmbrățișez cu drag și va mulțumesc ca existați.

Draga aura , din pacate nu vei scapa niciodata de aceasta intrebare ...oricat de mult timp va trece, te vei intreba, "de ce" ...
Pe site, sunt o multime de articole care poate te vor ajuta si nu dar pe tine ,ci sipe cei apropiati .
Aici vei gasi cateva articole care te vor ajuta sa intelegi mai bine starile prin care treci http://www.organizatiaemma.ro/suport/mame , sotului tau ii poti arata articolele de aici http://www.organizatiaemma.ro/suport/tati , si el sufera chiar daca se ascude sa nu vezi. Barbatii au fost invatati sa nu isi arate lacrimile fiind o dovada a slabiciunii, aceasta conceptie este gresita.
Pentru David , chiar daca are 2,5 anisori poti sa citesti http://www.organizatiaemma.ro/suport/copiii .
Celor apropiati tie le poti trimite acest link http://www.organizatiaemma.ro/suport/apropiati , pentru ca ei se vor astepta ca dupa putin timp sa iti "treaca" aceasta durere, sa uiti, sa fii vesela, sa mergi inainte ca si cum nimic nu s-a intamplat. Aceste articole ii vor ajuta sa iti fie aproape atunci cand ai nevoie, ii vor ajuta sa te sustina si sa accepte pierderea ta, sa respecte memoria ingerasului tau iubit.

Pentru Matei Nectarie , un cer de

Pentru voi 4 si

Si nu uita ca iubirea ce va leaga e mai presus de orice bariera!

A trecut acea zi de 29 ... si a trecut o luna ... Zbor lin, Matei Nectarie !
Sa ai grija de familia ta !

Aura, te imbratisez strans !

pentru voi 4!

Da, au trecut deja 6 săptămâni. Poate cele mai grele. Mă rog zilnic sa am putere sa merg mai departe, dar în același timp mă întreb mereu " de ce ? "
Te iubesc mult Matei Nectarie, îmi lipsești enorm.