o alta mama de inger
Scris: 16 Apr 2015, ora 19:54Nu stiu cum sa incep,nu stiu daca as vrea sa incep intr.u. mod asa de trist,insa viata m.a facut sa fiu mai inainte de toate,mamica de ingeras!
povestea mea a inceput neasteptat de bine,dupa o vreme indelungata de incercari,am aflat in luna decembrie 2014 ca sunt insarcinata!ce veste si ce fericire pe mine si sotul meu!a plans in hohote cand i.am dat vestea!ne doream asa mult acest copil,care se pare ca era baietel...Eric!zilele si lunile au trecut repede,fara probleme,mici greturi dar totul parea mult prea usor!
Pana saptamana trecuta cand la morfologia de teimstrul 2,la 22 de saptamani s.a vazut la ecograf o malformatie grava a inimii,hipoplazie cord stang si atrezie aorta,un sindrom incompatibil cu viata!la aflarea vestii am urlat de durere,am vrut sa mor,nu putea fi adevarat,acest copil era totul pentru noi,ne pusesem toate sperantele si visele in el!mai grav a fost ca nici un doctor nu i.a dat nici o sansa,jumatate din inima era nedezvoltata iar artera aorta era abia sesizabila si nefunctionala,probleme care ar fi cauzat moartea la nastere!nici operatiile din germania nu ar fi rezolvat nimic,poate o prelungire de cateva zile,luni ale agoniei!si astfel ni s.a propus intreruperea de sarcina;am acceptat la gandul nebun ca nu as fi putut sa imi vad copilul mort!fiind prea mare sarcina,au incercat sa.mi provoace nasterea insa fara succes,motiv pentru care am facut cezariana saptamana trecuta!si uite asa am revenit acasa,cu sufletul si tripul ranit,cu teama de a mai incerca sa mai concep alt copil!dad cel mai chinuitor gand este ca am renuntat la copil,oare am facut bine,daca dumnezeu il facea bine,am fost oare nesabuita?v rog sa mi spuneti daca ati trecut prin asa ceva!atunci cand pierzi o sarcins este diferit;dar cand trebuie sa faci o astfel de alegere este chinuitor,nu stiu ce sa fac sa mi alin durerea;condamnati.ma sau sustineti.ma!
povestea mea a inceput neasteptat de bine,dupa o vreme indelungata de incercari,am aflat in luna decembrie 2014 ca sunt insarcinata!ce veste si ce fericire pe mine si sotul meu!a plans in hohote cand i.am dat vestea!ne doream asa mult acest copil,care se pare ca era baietel...Eric!zilele si lunile au trecut repede,fara probleme,mici greturi dar totul parea mult prea usor!
Pana saptamana trecuta cand la morfologia de teimstrul 2,la 22 de saptamani s.a vazut la ecograf o malformatie grava a inimii,hipoplazie cord stang si atrezie aorta,un sindrom incompatibil cu viata!la aflarea vestii am urlat de durere,am vrut sa mor,nu putea fi adevarat,acest copil era totul pentru noi,ne pusesem toate sperantele si visele in el!mai grav a fost ca nici un doctor nu i.a dat nici o sansa,jumatate din inima era nedezvoltata iar artera aorta era abia sesizabila si nefunctionala,probleme care ar fi cauzat moartea la nastere!nici operatiile din germania nu ar fi rezolvat nimic,poate o prelungire de cateva zile,luni ale agoniei!si astfel ni s.a propus intreruperea de sarcina;am acceptat la gandul nebun ca nu as fi putut sa imi vad copilul mort!fiind prea mare sarcina,au incercat sa.mi provoace nasterea insa fara succes,motiv pentru care am facut cezariana saptamana trecuta!si uite asa am revenit acasa,cu sufletul si tripul ranit,cu teama de a mai incerca sa mai concep alt copil!dad cel mai chinuitor gand este ca am renuntat la copil,oare am facut bine,daca dumnezeu il facea bine,am fost oare nesabuita?v rog sa mi spuneti daca ati trecut prin asa ceva!atunci cand pierzi o sarcins este diferit;dar cand trebuie sa faci o astfel de alegere este chinuitor,nu stiu ce sa fac sa mi alin durerea;condamnati.ma sau sustineti.ma!
....pot spune acum " asa a fost sa fie " ... poate trebuia sa vina pe lume bebe Lu ...
Fabian si fetita dulce .