"Căci, cel dispărut, dacă este venerat, este mai prezent
și mai puternic decât cel viu" Antoine de Saint-Exupery
"Poate că fiecare am venit cu o altă ambarcaţiune, dar acum suntem cu toţii
în aceeaşi barcă!" Martin Luther King Jr.
"Dacă vei rosti numele copilului meu, poate că voi plânge. Dacă nu îl vei
pomeni, mi se va frânge sufletul."
"Nicio talpă nu este atât de mică, încât să nu lase nici o urmă,
pe lumea asta!"
"Dă-mi Doamne, Puterea de a accepta ceea ce nu pot schimba,
Curajul de a schimba ceea ce îmi stă în putinţă
Şi înţelepciunea de a face diferenţa între ele!"
"Să nu lăsaţi niciodată ca durerea să devină
mai mare decât Iubirea"
Robert Binder
"A-ţi aminti este dureros
A uita este imposibil!"
"Lacrimile sunt limbajul tăcut al durerii".
"Absenţa sa este precum cerul,
prezentă pretutindeni."
"De câte ori ne amintim de cei plecaţi de lângă noi,
e ca şi cum ne-am
reîntâlni cu ei..."
"Dacă lacrimile ar putea înălţa o scară
şi amintirile o cărare, aş urca în
Rai şi te-aş aduce din nou acasă."
"Poate că stelele sunt de fapt nişte ferestre prin care cei dragi, ajunşi
acolo Sus, ne trimit lumină, ca să ştim că sunt fericiţi!"
"În cartea vieţii, un înger a scris despre naşterea copilului meu. Apoi,
închizând cartea, a murmurat: "Prea frumos pentru acest pământ!".
"Nu te-am ţinut în braţe, dar te simt
Nu ai vorbit, dar te aud
Nu te-am cunoscut, dar te iubesc."
STEFANUT ALEJANDRO , MINUNEA MEA. buna, va spun tuturor mamicilor de ingerasi. si eu sunt o mamica de ingeras la fel ca si voi toate. vreau sa_mi scriu si eu povestea mea aici , alaturi de voi , pentru ca simt ca numai voi imi puteti intelege cu adevarat durerea ce o port in mine , zi de zi. nu am programat sarcina asta care am avuto, pur si simplu s-a intamplat. cand am cumparat testul de sarcina pentru a confirma banuielile mele, am ramas socata, am inceput sa plang de fericire , am iesit din baie , picioarele imi tremurau , inima imi batea puternic in piept iar vocea se balbaia si ea atunci cand i_am dat vestea lui sotul meu. el a FOST cel mai fericit om de pe pamant atunci cand a auzit cele mai frumoase cuvinte din viata lui. imi aduc aminte seara aceea si acum , cum sotul meu a sunat pe toti de_a casa spunandule ca va fii TATIC. doamne ce fericit era... din ziua urmatoare pana in ziua ce am nascut , ma tratat ca pe o REGINA. timpul trecea si noi eram fericiti ca in pantecele mele crestea o fiinta ce urma sa ne faca PARINTI. 9 luni FERICITE, cele mai frumoase din viata noastra... atat a durat fericirea... am avut o sarcina usoara fara complicatii, fara greturi, fara probleme, fara FRICA de ceva rau. totul a fost perfect si frumos pana pe data de 1 OCTOMBRIE 2008, cand m_au luat durerile de nastere si m_am prezentat de urgenta la spital. acolo am aflat ca , copilasul nostru mult dorit si asteptat era MORT de doua zile. au fost cele mai ORIPILANTE clipe din viata mea. mintea mea refuza sa accepte cruda realitate. clipe de cosmar traiam , sotul meu era sfasiat de durere, care el astepta asa de bucuros pe holul spitalului sa_i vina BARZA. ne strigam MINUNEA , dar MINUNEA noastra ne_a fost luata fara a stii cum arata. ce DURERE ce CHINURI am avut atunci cand a trebuit sa_i aduc pe lume corpusorul neinsufletit. eram asistata de 4 medici , dar am spus bine DOAR ASISTATA, nu si ajutata. doar unul dintre ei imi spunea SA IMPING CAT POT EU DE TARE ca sa pot scapa si termina mai repede. era si sotul meu langa mine < aici este permis sa asiste si tatii la nastere> care ma tinea de mana si imi vorbea saracul cum putea el mai bine si frumos. m_au taiat jos deoarece nu ma ajuta fatul deloc si m_au cusut , dupa care am mai stat 3 ore intr_o rezerva si mi-au dat drumul acasa in acea noapte. nu am putut sa-mi i_au pruncul in brate, nu am putut sa il vad macar. mi_a fost GROZA,FRICA sa_l vad asa. acum imi pare rau , nespus de rau, pentru ca acum in fiecare zi ma chinui sa mi_l imaginez in minte cum ar fii putut arata MINUNEA MEA. nu am sa stiu NICIODATA.l_am lasat acolo si am plecat acasa cu bratele goale si cu o IMENSA durere in suflet ce DOARE in fiecare zi. motivul de ce a MURIT? se strangulase cu cordonul, si inca o intrebare care ma macina este DACA A SUFERIT daca s_a chinuit, daca a facut ceva ca eu sa imi dau seama , ca sa il pot ajuta. Doamne, Doamne.....OOOOOOOOOOOOF. acasa cand am ajuns am intrat in camera in care il asteptau toate lucrusoarele lui si am inceput sa urlu sa il strig, sa plang , cat ma tinea gura, nu pot descrie in cuvinte acele momente de durere. parca eram nebuna, parca il auzeam cum ma striga sa ma duc inapoi sa_l aduc acasa. ooooooooooof. retraiesc si acum durerea de atunci. si plang si acum, ca numai prin plans imi spal sufletul. chiar daca nu este cu noi aici , va fii mereu in sufletul meu. ma opresc aici ca nu ma mai simt in stare sa pot continua tragedia vietii mele. astazi am facut 6 saptamani de cand am nascut si credeti-ma ca nu mai pot. urasc ziua de MARTI in care mi_a adus atata durere in suflet. sper ca o sa imi fiti alaturi pentru ca , chiar am nevoie de voi. va pup si va imbratisez pe toate.
Ultima oară modificat de Steliana pe 29 Sep 2014, ora 16:45, modificat 1 dată în total.
Buna, Steliana draga! Ti-am citit cruda poveste, ...iar acum, cu lacrimi ce-mi curg in ochi si din suflet, iti scriu pentru ca tu, mamica iubitoare si indurerata, sa simti caldura noastra, care iti va mangaia sufletul zi de zi. Mi-ai amintit si mie de trista mea poveste, ...caci si eu ma intorsesem fara bebelus, in camera in care lucrusoarele ei asteptau tacute acea minune pe care noi ca parinti o asteptasem 9 luni. Scumpa mea, iti sunt alaturi, si azi, ...si maine, ...si ...mereu. Stiu perfect ce ai simtit, stiu cum cerul parca picase pe tine si nimic pe lume nu mai conta, stiu.... Steliana draga, vezi tu, ...iubita mea, niciodata ...dar niciodata, locul acelui bebelus al tau nu il va putea ocupa nimeni, iar lacrimi, te vor mai vizita, fie in ochisori, fie in suflet, fie peste tot, in toata fiinta ta, ...insa va fi altfel, va fi cu acceptarea sortiii, ..caci noi te vom ajuta sa reusesti asta: sa-ti accepti soarta, asa cum e ea, cu bune si rele. Sti, ...fiecare pamantean isi are portia pusa deoparte, fiecare pamantean are parte in viata si de necazuri, insa, la noi, fiind tinere si pierzand tot ce poate fi mai sfant si pur pe lume, a fost mai tragic. Asta ne-a fost soarta, iubire, dar vom fi puternice, vom alege din frumosul si bunul din jurul nostru, le vom aduce in viata noastra si ne vom hrani sufletele. Ca sa putem trai in contiunuare frumos si demn, ca sa putem sa primim mereu ajutorul Lui Dumnzeu. Sti, eu am numit mamele de ingeri, niste zane de ciocolata, pentru ca...asemeni unor zane bune, dar parca cu o mai dulce dragoste fata de pruncii pierduti, noi, mamele de ingeri, ne facem griji pentru ei chiar daca stim ca ei sunt bine langa Bunul Dumnezeu. Astfel iti spun acum si tie, ca tu, mamica iubitoare, de azi, vei fi zana mea de ciocolata pe care nimeni nu o va mai supara, ca, ..desi multi vor dori sa o faca, pupicii mei pupaciosi, le vor veni de hac. Ti-i daruiesc cu mare drag si tie, iti trimit o armata de pupici pupaciosi care sa te apere mereu de tot ce va fi impotriva ta. Astfel, ei vor aduce zambete pe obrajorii tai, astfel vei invata sa te detasezi de trauma care te-a incoltit, si, dupa amintiri cu lacrimi de cateva secunde, vei avea puterea de a te monta, si a-ti sterge lacrimile, stiind ca puiul tau va fi linistit vazand ca tu esti tare aici pe pamant. Dumnezeu iti va darui alti bebelusi daca tu vei dori, si alaturi de ei ,iti doresc ca viata sa iti fie mereu o primavara insorita. Sa scri aici, draga mea, ori de cate ori vei simti ca iti face bine, eu voi fi aici ca sa te aud, sa te simt, sa iti trimit cate un pupic pupacios care in magia lui va aduce cu siguranta surasul, pe chipul tau dragalas de mama. Pentru mamica din tine, primeste din partea mea, Cu mare drag, Nicoleta.
Draga mea Steliana, ma bucur ca in sfarsit, ai reusit sa te loghezi si sa-ti postezi povestea. Ma doare durerea ta... Ce ciudat e cum cu toate ca nu am trecut prin asa ceva ma doare durerea fiecareia dintre voi ca si cum ar fi a mea. Unii imi tot spun "ca nu este normal" sa ma afecteze atat desi eu, in sufletul meu, consider ca daca esti OM si daca ai cat de putina compasiune si dragoste pentru semenii tai, nu are cum sa nu te impresioneze o astfel de durere. Draga Steliana, sunt convinsa ca totul doare acum. Ca orice respiratie doare, ca orice cuvant, orice gest, iti aduce aminte de Stefanut-Alejandro, ingerul tau, plecat atat de devreme. Dar mai stiu si altceva: ca undeva, la un capat de drum intunecos si negru se intrezareste o luminita slaba si firava. Mergi cu incredere spre acea luminita. Este familia EMMA care te primeste cu bratele deschise. Noi suntem aici sa te sustinem, in bratele noastre virtuale iti poti alina dorul si dragostea. Aici nu vei fi judecata. Aici vei gasi si un loc unde sa vorbesti cu mamici de inger ca si tine, care stiu foarte bine ce spun, aici vei gasi si un loc unde sa-ti poti comemora puiul pe care n-ai reusit poate sa-l tii in brate. Te pup si te imbratisez. Te asteptam aici de fiecare data cand simti ca ai nevoie de oameni care sa-ti inteleaga dorul, durerea, chinul, amarul. O o si un pentru tau Stefanut-Alejandro.
Draga Steliana , ....ma bucur ca ai reusit sa intri....si cu inima stransa, iti urez si tie "Bun venit", printre mamicile de ingeri .... In toata durerea ta, este bine ca ne-ai gasit pentru ca aici, alaturi si impreuna cu noi, nu te vei mai simti atat de singura si asta te va ajuta cu siguranta.... E greu e crezut acum dar vei vedea ca asa e.... Este cumplit de trist ca ti-ai pierdut puiutul, inainte de a-l avea dar el, Stefanut Alejandro, va fi mereu cu tine, cu voi si la un moment dat, sper din tot sufletul, sa ii simti prezenta, asa cum spun multe mamici de ingeri....
Am remarcat ca a scris si sotul tau si vreau sa-ti spun si tie, cat de mult m-a impresionat ca a scris si mai ales, ce a scris! Faptul ca a fost tot timpul si este alaturi de tine, e extrem de important si pentru tine si pentru el si pentru voi.... Te rog sa citesti impreuna cu el, articolele de pe link-urile pe care i le-am lasat in mesaj...va va prinde bine...
Intra aici oricand vei simti nevoia.....oricand ai nevoie sa te traga cineva in sus.... suntem aici...toti pentru unul, unul pentru toti....
Va sunt alaturi cu tot sufletul si va doresc multa putere.... O pentru voi si o pentru Stefanut Alejandro.. Cu drag...
Stefanut Alexandru, draga mea, este intr-o lume mai buna, desigur, alaturi de ceilalti ingerasi. Regret nespus ca ati trecut printr-un moment atat de greu si , vai, Doamne ce ai trait tu, am trait si multe dintre noi, putem intelege si nu, de ce ne pleaca puii la stele...iar noi cu bratele goale spre casa . Fie ca timpul sa va aduca linistea si fericirea meritata de toti acei ce se doresc parinti, sa fiti sanatosi si sa va gasiti linistea sufleteasca. Te imbratisez cu drag si iti doresc puterea de a depasi aceasta durere, alaturi de jumatatea ta.
buna seara draga mamica de ingeras steliana .am citit povestea ta si credema ca am plans si inca mai plang nu ma pot opri. imi pare nespus de rau pentru ingerasul tau. si eu sunt departe de casa si l am avut doar pe sotul meu alaturi atunci cand fetita mea a plecat sus in cer langa ceilalti ingerasi. iti inteleg durerea si sunt alaturi de tine si eu ,aici pe site vei vedea ca nu esti singura si te vei simti inteleasa te imbratisez cu drag iar pentru ingerasul tau multe
vreau sa va multumesc din tot sufletul pentru cuvintele frumoase care mi le_ati spus. conteaza enorm de mult pentru mine, simnt ca nu sunt singura si ca durerea mea este un pic mai mica , alaturi de voi. ma bucur enorm ca am gasit acest site si datorita BIANCAI , sunt alaturi de voi si voi de mine. sper sa depasim cu toate trauma vietii noastre si intr_o zi sa fie bine. pentru mine voi sunteti < TRATAMENTUL> IDEAL PENTRU SUFLETUL MEU. va multumesc inca o data. va si va pe toate.
Draga Steliana, imi pare nespus de rau pentru pierderea puiului tau Stefanut Alejandro. Acum el e ingeras, iar tu mamica de ingeras- imi pare rau. Momentele acestea sunt cele mai cumplite momente din viata unui om, dar sa sti ca iti suntem alaturi, si de cate ori vei avea nevoie sa-ti strigi durerea ,aici totdeauna te va auzi cineva si te va sprijini ,fara sa te judece. Ne-am pierdut puii si am gasit o multime de suflete care ne sunt alaturi, poate asa e felul Domnului de a ne compensa in vreun fel, cu toate ca pierderea noastra nu o poate compensa nimeni si nimic.Ne ajutam una pe alta si ne invatam reciproc sa supravietuim tragediei. Fiecare viata se termina in tragedie - in moarte. Asa e viata noastra si trebuie sa invatam sa trecem prin ea ca la urma sa fim impreuna cu puii nostrii acolo sus in cer. Sau poate nu e o tragedie? Poate pentru noi va fi inceputul vietii si fericirii, impreuna cu puii nostrii... Multa putere iti doresc. Iti trimit multe pentru tau Stefanut si multe pentru voi parintii lui indurerati. Te imbratisez cu mult drag, Andrea
Draga Steliana, iti spun si eu un sincer "Imi pare rau" pentru pierderea suferita. M-am regasit si eu ca toate mamicile de ingerasi in cuvintele pline de suferinta si de dor.....offfffff....nu e usor,dar....dar sa stii ca timpul mai atenueaza aceasta grea suferinta. Probabil nu te poti gandi inca la viitor cu optimism asa cum nici eu nu m-am putut gandi...dar uite ca la noi au trecut 10 luni de dor dupa Calin Gabriel si am invatat cumva sa traim cu acest dor... Iti doresc muuuuuuuuuuuulta sanatate si puterea fiecarui pas de a merge mai departe! Dumnezeu sa va ajute in aceste momente delicate si sa va dea atunci cand veti fi pregatiti un pui viu si sanatos de care sa va bucurati aici pe Pamant! Stefanut Alejandro este si va fi mereu copilul vostru si ingerul lui Doamne Doamne! Te Angela,mami de ingeras jucaus Calin Gabriel
Angela, mama ingerasului Calin Gabriel si a unei minuni pe Pamant, Octavian Andrei
Draga Steliana, sunt si eu alaturi de tine in aceasta durere, imi pare nespus de rau ca a trebuit sa cunosti acest cuvant ,, mama de inger "...acum este greu sa depasesti clipele dureroase, pline de suferinta si disperare...dar cauta putere la Tatal Ceresc, care te va ajuta asa cum numai El poate , iar atunci cand sufletul iti lacrimeaza si plange ...noi suntem aici, iti intelegem glasul durerii si iti trimitem toata dragostea si sprijinul nostru. Pentru ingerasul tau ,trimit si . Pentru tine, draga mea , si multa alinare sa-ti fie in suflet.
Buna draga Steliana.Vreau si eu sa-ti fiu alaturi,vreau sa simti si din partea mea caldura si linistea pe care o primim in aceasta familie EMMA.O familie indurerata dar plina de iubire.Iubire si dor...pentru ingerasii nostri...Iubire,alinare si speranta pentru noi.Aici ne plangem copii dar in acelasi timp invatam una de la alta cum sa depasim,cum sa mergem mai departe.Dumnezeu are planurile Sale cu fiecare dintre noi...Trebuie sa avem credinta ca El e singurul care stie de ce trebuie sa platim, in aceasta viata un pret asa de mare.Totodata sa speram ca fiind bune,odata...intr-o alta lume... ne vom strange copii in brate.I-ti doresc sa ajungi cat mai repede sa poti ierta...sa poti accepta...sa ai puterea de a trai viata...pentru tine,pentru sotul tau si cine stie?...Alaturi de tine,mama DORU Te imbratisez pentru a-ti linisti sufletul Victi
Suntem aici, lângă tine, îţi trimitem multă putere, âmbrăţişări sincere şi calde, o ploaie de stele care să îţi lumineze calea şi să te ajute să mergi mai departe. Te îmbrăţişez cu mult drag, Mihaela, mămica lui ANDREI.
Mihaela,- mamica lui ANDREI - viata, sufletul si tot ce inseamna mai frumos si pur si a doi Pui mici, plecati mult prea devreme; - mamica lui Christian - o minune blonda cu ochi albastrii care ne parfumeaza viata aici pe pamant.
Buna, Steliana draga! Ce faci, scumpo? Sper ca esti din ce in ce mai bine, sper cu tarie ca fiecare vizita in familia E.M.M.A. ITI VA ADUCE UN PLUS DE FRUMOS SI DE BINE IN SUFLETUL TAU MINUNAT. Draga mea, pentru mamica iubitoare din tine, iti ofer insotite de o portie mare de pupici pupaciosi care sa asterne zambete pe obrajorii tai. Sa ai sanatate si intelegere cu cei dragi, asta conteaza cel mai mult pentru suflet, sa te ajute Bunul Dumnezeu ca toate visele tale sa se implineasca mai repede decat te astepti. O zi buna, numai bine. Pupici, pe curand...Nicoleta!
Buna, Steliana draga! Scumpa mea, oricand vei dori ca cineva sa te auda sau sa te simta, deschide usa familiei E.M.M.A. ...iar aici cu siguranta cine iti va auzi durerea si o va alina macar atta cat sa poti train demn si frumos in continuare. Iar de vei dori sa vorbesti cu cineva la orice ora din zi si noapte, eu voi fi de gasit, mereu. Te imbratisez, draga mea si iti multumesc pentru compasiunea ta sincera. Sti...in fata sortii nu te poti opune. Trebuie sa inavtam sa o acceptam, iar atunci vom intelege ca si zile frumoase ne sunt daruite. Niciodata sa nu te mai temi de medici, niciodata. cauta pe cineva care sti ca este cumsecade si crede in tine, intr-o implinire a visului tau, si atunci se va intampla minunea. Creierul influenteaza enorm de mult soarta, evenimentele, sa sti, draga mea, ...si crede-ma ca stiu ce spun...fi optimista! Gazduieste pupicii mei pupaciosi iar ei iti vor umple paharele casei cu acest optimism. Pupici, o zi buna! Dumnezeu sa te ajute! Adresa mea de mess este nicolle1967@yahoo.com, daca vei dori sa discutam despre fenomene mai intime sau in detaliu, ma vei gasi acolo. pa, draga mea, ....pupici!!!!! si
nu stiu daca ai primit mailul meu... iti scrisesem acum vreo doua saptamini un mail pe adresa ta de pe yahoo, vazind mesajul tau pe site-ul Biancai... Imi pare bine ca ne-ai gasit pe forumul EMMA (cu toata parerea de rau ca viata a facut sa te alaturi mamelor de ingeri...), aici ne simtim mai putin singuri pentru ca toti traim acceasi durere si aici gasim intelegere si sprijin.
Iti inteleg si eu toate trairile si toata disperarea... Am trecut si eu prin aceleasi momente, totul s-a terminat cind mai lipsea atit de putin ca sa fim impliniti. Eu am gasit sprijin in sotul meu, in mama, si in citiva prieteni apropiati... La foarte putin timp am inceput sa caut pe internet, si am gasit alte mame de ingeri cu care am traversat impreuna toate aceste luni de cosmar.
Ma bucur ca sotul tau iti este alaturi, cred ca e un om deosebit, si impreuna va fi mai usor sa duceti povara asta. Si vei vedea ca pe masura ce timpul va trece, durerea va fi mai "suportabila" daca pot spune asta, pentru ca stiu ca ea nu are cum sa treaca... Stefanut al vostru va va lipsi enorm, dar veti invata cu timpul sa traiti cu el in suflet, si va trebui sa va impacati cu gindul ca el face parte din voi... altfel... vor veni zile mai triste, si altele mai senine, dar sper ca veti fi puternici si ca nu veti renunta la visul de a fi parinti.
Va doresc ca sarbatorile sa va aduca liniste in suflet, sa le petreceti alaturi de cei dragi, si 2009 sa fie un an mai bun - cel al implinirii tuturor dorintelor!
Te imbratisez cu drag,
Cami, Mama lui Victor, nascut fara viata pe 14 dec 2007, la 40S Mamica fericita a lui Ilann, nascut pe 30 aprilie 2009
Buna, Steliana draga! Te imbratisez cu multa caldura si te pupacesc...pupaceste, cu pupici pupaciosi. Ai mare grija de tine, si...fi optimista, pentru ca zanele de cicolata asa trebuie sa fie, sigure pe ele si pe magia din jurul lor. Sper ca pupaciosii mei pupici vor aduce azi un zambet pe obrajorii tai. Pentru sufletul tau de mamica iubitoare, pentru faptura ta buna care aduce alinare celor de langa ea, Sa ai un sfarsit de saptamana frumos, iar in jurul tau sa ai parte doar de oameni veseli. Numai bine, Dumnezeu sa te ajute, draga mea. Cu mare drag, Nicoleta.
Draga mamicuta de ingeras, Tot o zi de marti mi-a schimbat si mie destinul si am devenit mamica de ingeras la DD. As vrea sa scot ziua de marti din calendar, dar nu pot..... Suferim, plangem dupa comorile noastre, ii avem acolo SUS plecati prea devreme . Suntem injumatatite si cu bratele goale , dar ei raman puiutii nostri dragi si pentru ei ne "intalnim" aici pe site sa ne plangem durerea si dorul. Draga Steliana sa te ajute DD sa inveti sa traiesti cu durerea , sa te bucuri de alte lucruri frumoase din jurul tau. Te imbratisez , cu mult drag, Sorina mama ingerasului David.
va multumesc asa de mult pentru toate incurajarile voastre, de tot sprijinul vostru... pe zi ce trece durerea mea se schimba, nu stiu cum sa ma explic. ce greu eeee, offf, ... parca simnt ca nu am fost niciodata gravida si in acelasi timp imi este dor de el. inca mai sper intr_o MINUNE, de la dd. m_am saturat de atata durere, m_am saturat sa ma fac ca imi este bine, m_am saturat de atatea nopti albe , m_am saturat de atatea lacrimi. vreau sa fiu EU cea care eram mereu, astept si stiu ca astept degeaba, dar totusi tot astept ca el sa se intoarca inapoi. nu pot sa ma impac cu gandul asta. ce sa fac sa nu ma mai doara asa de tare???????????? IL VREAU INAPOI..... SI ATAT. il port in mintea mea tot timpul si ma chinui tare mult sa mi_l imaginez, oare CUM arata? nu am sa stiu niciodata.gandul asta ma doboara, ma chinuie ingrozitor de mult.ma uit la mine in oglinda si la sotul meu ca sa pot face o combinatie de chipurii , sa imi fac o idee cum a fii fost chipul lui. si nu reusesc si o i_au de la capat. asa imi tarasc eu zilele si mai ales noptile . ma intreb cand o sa fie bine din nou? cate clipe de cosmar mai trebuie sa indur? pana cand?
asta e a doua oara cind incep sa-ti scriu, prima data a intervenit ceva si trebuit sa inchid dar acum vreau sa termin ce am inceput .Citind rindurile tale parca ma regasesc pe mine cu fiecare of.cu fiecare noapte alba,cu fiecare intrebare fara raspuns,cu asteptarile indelungi traind cu speranta ca totul e doar o gluma proasta a doctorului si ca intr-o zi mi-l va aduce acasa.E greu sentimentul de neajutorare cind te gindesti ca au suferit iar noi nu am putut face nimic pentru ei.Ti-am citit mesajul din arhiva de mesaje unde ne cereai sfatul si eu sint de parere ca dupa un timp cind te vei simti in stare mai incearca si mergi cu credinta in DUMNEZEU si in MAICA DOMNULUI ca totul va fi bine.rabdare si putere,sanatate si incredere iti doresc ca sa poti razbate pein acesti spini ai dureriiS-a trezit fetita mea mi-a dat un pupic si a mers din nou la culcare.Iti doresc ca si tie peste vreo doi-trei ani sa sa trezeasca puisorul tau sa-ti dea un pupic si apoi sa doarma mai departe linistit