Te imbratiseaza mama!
Scris: 11 Ian 2015, ora 00:52
Va multumesc ca imi dați ocazia de a-mi descarca sufletul . As vrea sa scriu atat de multe dar lacrimile nu se opresc din curs ..... Fetița mea mult dorita ,Riana Maria a venit pe lume la 22 de saptamani ,deși totul era perfect normal la ecografie ,am ajuns la spital cu dureri mari de spate si mi-au spus ca nu e nimic grav ,doar o infecție ,apoi dupa doua zile de perfuzii m-au mutat pe secția de Nașteri si toți imi spuneau ca e in regula ,duminica dimineața la ora 9 in data de 2 Noiembrie 2014 a venit pe lume Riana Maria . Nu pot sa înțeleg de ce nu am luat in brate fiinta mica si nevinovata pe care am protejat-o atâta timp ,cu care vorbeam .... Eu sunt deja a doua oară mama de înger . .... Nu mai am puterea sa merg inainte .... Ca sa nu ma creadă lumea nebuna ,ziua rad ,muncesc ... Iar seara cand ma pun in pat plâng , plâng de dor ,de regret ,de lipsa .... Si nu înțeleg cum soțul meu care spune ca si el a iubit-o nici nu pomeneste numele ei ,nu ii aprinde nici măcar o lumânare ... Imi pare rău ca nu am botezat-o (a trăit 1:45 ) si eu eram in blocul operator atunci ,am doar o felicitare cu o poza ,cu amprentele de la piciorusele si manutele ei ,pe care soțul a ascuns-o ,zice ca imi face rău daca o vad . Nu mai stiu cum sa fac sa imi alin dorul de ingerasul meu iubit si nu pricep cum sotului meu deja i-au trecut toate ,ma întreaba de ce nu ma culc cu el ? Oare sunt eu nebuna ,si trebuia sa trec peste ..... Deja ..... Eu chiar nu mai stiu cum trebuie sa reactionez ,stiu doar ca mie nu imi trebuie nimic ,mi-as dori doar o clipa sa o strâng la piept pe Riana si sa nu fiu nevoită sa mai privesc locul unde trebuia sa fie patutul si jucăriile ei. Nu mai suport sa aud copiii mici plângând sau gangarind sau femei gravide ,deși sunt Conștienți ca nu au nici o vina dar le urăsc ..... Simt a explodez de durere . Am nevoie de mangaierea ingerasului meu