Pagina 1 din 2

Sara Ioana

MesajScris: 31 Mar 2014, ora 12:00
de maryac
Stiam de aceasta organizatie de mult timp,dar nu mi-am inchipuit ca voi ajunge sa fiu si eu un membru al acestui forum....din pacate pe 21.03.2014 fetita mea,Sara Ioana,a plecat de langa mine..printre ingerasi...inima imi e tare indurerata si voi imi intelegeti cel mai bine durerea..toti imi.spun..va trece..trebuie sa privesti in viitor..sunteti tineri..veti mai face un alt bebelus...dar nu e asa..in inima mea e un gol imens,pe care nimeni si nimic nu il va putea umple..ptr ca iubita mea Sara nu mai e.Poate par nebuna...dar eu inca o mai astept sa vina,sper sa ma trezesc din acest cumplit cosmar,dar………Pot sa ma bucur de un singur lucru..ca am botezat-o si astfel am reusit sa o inmormantam crestineste..sa ii facem pomana..iar acum ne pregatim pentru urmatoarele...Povestea mea trista incepe cam asa...pe 01.08.2013 aflam minunata veste ca sunt insarcinata..bucurie mare..mai ales ca nu ne asteptam sa se intample atat de repede,deoarece lasasem pastilele de o luna de zile...numai ca dupa cateva zile a inceput sa mi se faca f tare rau..pana am ajuns la urgente..acolo am fost internata..cu eminenta de avort..am facut tratamente..dar eu tot rau ma simteam..colac peste pupaza cand patronul meu a aflat ca sunt insarcinata,patronul.meu nu a vrut sa imi mai prelungeasca contractul de munca..dar nu asta era supararea mea cea mare,ci faptul ca pe 24.08 aveam nunta,iar eu stateam doar la pat,si atunci intr-un moment de disperare,mi-am rugat dr sa facem intrerupere de sarcina..atunci cred ca l-am maniat pe Dzeu..dar dr meu nu m-a lasat,si mi-a garantat ca pana la nunta nu voi avea nicci o.problema..e drept ca pana in ultima zi,si dupa nunta mi-a fost fff rau,am stat la pat,dar in ziua nuntii m-am simtit ff bine,de parca nu aveam nimic!!am trecut peste toate astea..nu pot sa zic ca perioada sarcinii a.fost una super ok,dar cu ajutorul minunatului meu dr ginecolog am trecut peste toate...cu pastile de mentinere a sarcinii..vitamine..dupa 25 sapt mi s.a declansat tensiunea..am luat tratament..si ca urmare a necesitat ca eu sa.nasc prin cezariana.la 2 zile de la ziua mea de nastere,a sosit ziua cea mare..la 38 sapt s.a efectuat cezariana..o fetita perfect sanatoasa,de nota 10,3200 grame si 55 cm...la cateva ore dupa operatie mi-au adus-o la alaptat..era atat de frumoasa si mancacioasa...nu voi uita niciodata scurtele momente pe care le-am petrecut alaturi de ea..dar ceva s-a intamplat! la a.3 a alaptare,cam la 18 ore de la operatie,mi.a asezat printesa la san,cu singura indicatie pe care o primisem inca de la inceput-aceea de a ii tine nasucul descoperit-si asistenta a plecat...fetita mea tragea..dar cu pauze..dupa a sughitat de cateva ori...in salon era o infirmiera si.eu speriata i.am spus ei..iar ea mi.a zis ca asa e normal..dar la un moment dat a facut pauza,iar eu am crezut ca a adormit..asa cum adormea baietelul colegei mele de salon..chiar eram suparata ca nu ma pot misca sa imi vad fetita..caci nu mai puteam de dragul ei...dupa jumatate de ora,daca nu si mai bine...si-a facut aparitia si.asistenta...iar cand mi-a luat bebelusul,a inceput sa tipe f tare la mine...intrebandu-ma ce i-am facut de e vanata...si au fugit cu iubita mea...fara sa imi dea nici un semn...disperata mi-am chemat sotul,ptr ca era 7 dimineata..dar nu aveam nici un semn..abia dupa aprox o.ora..mi-au dus fetita la reanimare,ptr a se ocupa medicii si de ea..nu doar asistentele..cand s-a intamplat tragedia ei isi beeau cafeaua :(...dupa cateva ore bune,fara nici un rezultat,sotul meu a solicitat sa fie transferata la Bucuresti,dar ei refuzau..pana s-a enervat si a facut panarama...dar tot el a trebuit sa caute spitale si.nr de tel..astfel fetita mea a fost transferata cu elicopterul la maternitatea Filantropia.asta se intampla marti,iar eu abia joi am ajuns la micuta mea....cu greu am ajuns cu o ambulata,deoarece cei din Braila doreau sa.ma externeze..si la 3 zile de la operatie vroiau sa ma duc pe cont propriu..pana au fost amenintati cu.presa..si astfel au gasit f repede o.ambulanta..ajunsa acolo...cand mi.-am vazut fetita mi-am dat seama care e realitatea..sotul meu era.acolo.inca de la inceput,dar a incercat sa imi.ascunda realitatea...de fapt fetita mea era tinuta in viata doar de aparate..nu voi uita niciodata cand dna dr mi-a zis:"mamico te rog nu ma implora ca nu am cum sa te ajut!!",iar faptul ca mi-a prescris medicamente de oprire a laptelui mi-au intarit covingerile...dar eu speram,speram si iar speram....dar din pacate dupa 2 zile...la prima ora..in salon au intrat medicul ei si cu sotul meu..si am realizat imediat ca fetita mea nu mai e...a fost cumplit..sfasietor..nu vroiam sa cred asa ceva..nu puteam..ii promisesem ca o voi lua acasa..dar vie..din pacate nu a fost asa...rezultatul necropsiei a fost unul diferit fata de diagnosticul cu care plecase de la braila..ei ca sa sa scape au spus ca are malformatie la inima...dar de fapt a reiesit ca fetita mea era perfect sanatoasa..si ca cei de la br nu si-au facut datoria..nu au ventilat-o si resuscitat-o corespunzator...ea putea trai..iar concluzia celor de la braila este ca au invatat din greseli si ca fetita mea a avut o.moarte subita.e tare dureros pentru mine...neglijenta lor costa vieti!de ce?de ce fetita mea?cu ce ma incalzesc regretele lor?fetita nu mi-o mai aduce nimeni inapoi..:((((....nu imi stinge nimeni si nimic dorul de ea...nu am apucat sa ii zic cat de mult o iubesc,sa o imbrac macar o data,sa o strang in brate...offff catta durere am in suflet....

Re: Sara Ioana

MesajScris: 31 Mar 2014, ora 12:02
de maryac
Si ca o coincidenta pe fetita mea trebuia sa o cheme Sara Emma,dar botezand-o la forta majora..preotul ne-a sugerat sa ii punem numele Ioana..de la Ioan botezatorul...pentru a o ajuta!

Re: Sara Ioana

MesajScris: 31 Mar 2014, ora 12:38
de RoxanaL
Draga mamica te imbratisez strans si imi pare enorm de rau pt pierderea ta.Aici pe site si in casuta Sarei o sa iti gasesti alinarea si intelegerea pe care oamenii din jurul tau din pacate nu o sa il poata oferi.O sa auzi tot felul de vorbe din partea omenirii dar nu te lăsa afectată ai ei suferă alături de tine dar nu stiu ce sa iti spună si de asta iti spun ca sunteți tineri si o sa faceți altul.Si noi tot așa am auzit o perioada pana din pacate lumea începe sa uite,dar durerea ta rămâne.Din pacate nu te pot minti ca durerea dispare pt ca nu o sa dispară niciodată,cu trecerea timpului devine mai suportabila doar.Daca simți nevoa sa plânge plânge daca simțit nevoia de tipi tipa nu acumulat durerea.Orixand simțit nevoia sa te descurci scrie aici in casuta voastra si noi o sa te susținut si o sa te înțelegem.Iar pt micuta Sara zbor lin printre miile de stelute si cât mai mult stelute colorate .

Re: Sara Ioana

MesajScris: 31 Mar 2014, ora 17:19
de ametzita
>:D< >:D< :(( >:D< DRAGA MAMICA DE INGERAS SARA IOANA,
Mi-e foarte greu sa imi stapanesc durerea citindu-ti povestea...lacrimile si-au luat calea lor obisnuita si curg neincetat.....regret nespus ca ai avut parte de aceasta urata si dureroasa experienta, incerc sa te alin ..cuvintele sunt mult prea putine si mult prea fara viata...daca as putea da timpul inapoi.........daca as putea avea o putere mare...sa aduc toti ingerasii in bratele noastre goale....din pacate este imposibil...aici ne ai pe noi, aici este locul in care poti vorbi fara sa fii judecata despre puiul tau de inger....aici vei fi ascultata, sfatuita.....primita mereu cu bratele deschise.... >:D< >:D<

Re: Sara Ioana

MesajScris: 31 Mar 2014, ora 17:55
de Adina-Mihai
(*) (*) (*) (*) (*) @};- @};- @};- @};- @};-

Re: Sara Ioana

MesajScris: 31 Mar 2014, ora 19:11
de iasmio
E cumplit! Multa putere sa poti face fata iti doresc. Ce simti stiu si eu, noi toate de aici...din pacate...e trist ca atat de multi parinti simt aceasta durere; imi pare atat de rau pt micuta ta

Re: Sara Ioana

MesajScris: 31 Mar 2014, ora 19:22
de giovana_bela
imi pare rau ca ai devenit si tu mamica de ingeras,imi pare rau ca treci prin durerea asta cumplita,este groaznic. as vrea sa iti pot alina cumva durerea,macar putin...
te imbratisez cu toata caldura sufletului meu
zbor lin ingerasa Sara Ioana @};- @};- @};-

Re: Sara Ioana

MesajScris: 31 Mar 2014, ora 20:15
de maryac
Va mulțtumesc pentru cuvintele frumoase...acum 2 saptamani eram tare fericita,se nascuse iubirea mea!

Re: Sara Ioana

MesajScris: 31 Mar 2014, ora 21:18
de masikada
Alaturi de tine mamica de ingeras...
Din pacat nimic nu-ti va alina durerea, cu timpul te vei deprinde sa trăiești cu ea...este o durere sfisietoare, iar cei din jur nu o vor intelege niciodata, ci din contra uneori ti-o va amplifica prin asa zisele "sfaturi si compatimiri"...
Zbor lin puiutului vostru @};- @};- @};-

Re: Sara Ioana

MesajScris: 31 Mar 2014, ora 23:35
de catalina manda
Draga mamica de ingeras, imi pare rau ca te alaturi noua....... >:D<
Citind povestea ta am retrait si eu clipele grele prin care am trecut acum 2 ani si 2 luni, acelasi lucru faceam si eu, asteptam sa fie totul un vis si dimineata cand ma trezesc fetita mea sa fie bine, sa fie langa mine >:D<
Aici vei gasi intelegere, vei putea sa plangi de cate ori vei avea nevoie, nimeni nu-ti va spune ca o sa faci alt copil, pt ca oricati alti copii ai avea, acel gol in suflet tot va ramane....
O bucata din inima mea a plecat cu fetita mea in ceruri si nu e zi in care sa nu ma gandesc la ea, dar cu trecerea timpului vei invata sa zambesti din nou..... Eu multe luni dupa ce am pierdut-o pe fetita mea nu am fost in stare sa zambesc, si chiar daca zambeam ma simteam vinovata k sunt fericita cand ea nu mai e langa mine si izbugneam din nou in plans....
Dar alaturi de sotul meu am invatat sa ma bucur de viata din nou. Pare ceva imposibil acum pt ca durerea este recenta dar o sa fie si zile mai bune >:D<
Te imbratisez si sunt sigura ca fetitele noastre sunt in Ceruri fericite si mai stiu ca nu vor sa ne vada plangand >:D<
@};- @};- (*) (*) (*)

Re: Sara Ioana

MesajScris: 1 Apr 2014, ora 07:47
de Little WingMM
Draga mea, sunt Gabi Istrate.....si chiar daca am vorbit si in privat vreau sa-ti scriu si aici... in casuta virtuala a puiului tau...

Imi pare tare rau ca a trebuit sa cunosti si tu cea mai mare dintre durerile pe care le-a lasat Dumnezeu pe Pamant.. Imi pare rau ca a trebuit sa cunosti mame de ingeri, in loc sa-ti plimbi fetita cu alte mamici prin parc... Imi pare rau ca si tu ti-ai luat fetita din spital intr-un sicriu in loc de carut...

Nu am cum sa-ti alin durerea, oricat de mult as incerca... Nici macar timpul nu o va face, insa acceptarea pierderii ei iti va linisti sufletul! Sunt convinsa ca o iubesti infinit mai mult decat te doare pierderea ei...

E nefiresc si nedrept ca o mama sa-si ingroape copilul si nu invers si nu vom intelege poate niciodata motivul pentru care Dumnezeu ne alege pe noi si pe copiii nostri insa de un lucru fii sigura: Sara Ioana te iubeste si e mandra ca esti mamica ei! Nu-ti pierde Credinta si speranta ca intr-o buna zi Sara iti va face cadou un copil care sa-ti mai aline dorul de ea! Tipa, sparge, urla, plangi, roaga-te!!! Fa orice iti alina sufletul! Ia-ti sotul in brate... nu stiu cum se manifesta el, dar sa stii ca si tatii sufera la fel de mult chiar daca nu se exteriorizeaza intotdeauna. Impreuna veti reusi pentru ca impreuna e mult mai usor!

Te imbratisez si tu stii... sunt aici, ai numarul meu...

Re: Sara Ioana

MesajScris: 1 Apr 2014, ora 15:02
de monicamuresan
=(( Draga Maria, echipa E.M.M.A. este alaturi de sufletul tau, te imbratisam strans, plangem impreuna cu tine si ne rugam pentru linistea voastra sufleteasca =(( Ne pare atat de rau ca Sara Ioana, fetita ta mult dorita si iubita, a plecat la Ingeri, ne pare tare rau ca te intampinam pe Forum cu acest "Bun venit in familia E.M.M.A.". Mi-as fi dorit sa te avem ca sustinator al Organizatiei, nu ca mamica de Ingeras =((
In aceste momente, cand sufletul tau este sfaramat in mii si mii de bucati, iar durerea este atat de mare =(( te rog mult sa citesti articolele de pe site-ul nostru, adresate mamelor de Ingeri: http://www.organizatiaemma.ro/suport/mame,
iar pe sotului tau, incearca sa-l convingi sa citeasca si el, articolele adresate taticilor de Ingeri: http://www.organizatiaemma.ro/suport/tati.
Cei apropiati voua, vor spune multe lucruri care te vor durea...ei nu inteleg ce este in sufletul nostru...si din pacate ne lovesc cu judecati total gresite, desi, de multe ori, ei cred ca ne ajuta, de multe ori, o spun cu intentii bune, dar, exprimat total gresit. Citeste articolele adresate celor din jur, si, daca simti ca poti, trimite link-ul si celor apropiati, pentru a-l citi si a intelege ca nu e bine sa vina cu "sfaturi", ca voi nu aveti nevoie de sfaturi, ci de sustinere emotionala: http://www.organizatiaemma.ro/suport/apropiati
=(( Ingerasei tale gingase, Sara Ioana, noi ii uram Zbor lin si Lumina vesnica! @};- (*) @};-
Am citit aseara povestea Ingerasei tale, dar, pe langa lacrimile care imi curgeau pe obraji, sentimentul de revolta fata de sistemul sanitar romanesc mi-a umbrit gandurile, de aceea nu am reusit sa-ti scriu. Nu vreau ca in mesajul care ti-l scriu sa te necajesc si mai tare =(( Neglijenta si nepasarea cadrelor medicale, continua sa persiste si efectiv nu inteleg de ce?!!!? De ce?!?!
Draga mamica de Ingeras, noi iti suntem alaturi, te asteptam cu bratele si sufletele deschise, suntem aici, pentru a reusi impreuna sa mergem mai departe in viata, cu iubire in suflete pentru Ingerasii nostri :x

Re: Sara Ioana

MesajScris: 1 Apr 2014, ora 17:36
de marii25
Imi pare rau >:D<
Zbor lin SARA IOANA @};- @};- @};- @};- (*) (*) (*) (*)

Re: Sara Ioana

MesajScris: 2 Apr 2014, ora 20:12
de GeorgianaR
Alaturi de tine cu sufletul >:D< Incearca sa nu te simti vinovata cu nimic,un preot mi-a spus ca toate ne sunt date inca de cand ne nastem si nu putem schimba nimic.Stiu cat de mare este durerea prin care treci,e cumplit de greu si sper ca ,cu timpul sa reusesti sa-ti gasesti linistea si impacarea.

Re: Sara Ioana

MesajScris: 7 Apr 2014, ora 12:58
de maryac
Va multumesc tuturor ptr gandurile calde pe care mi le.ati scris....astazi iubita mea fetita ar fi implinit trei saptamani,imi e tare dor de micuta noastra.as face orice sa o aduc inapoi...am atatea regrete...dar...nu imi ramane decat sa ma uit la poze...

Re: Sara Ioana

MesajScris: 7 Apr 2014, ora 15:12
de GeorgianaR
>:D< >:D< >:D< Incearca sa te eliberezi,sa te descarci de orice frustrare.

Re: Sara Ioana

MesajScris: 8 Apr 2014, ora 16:19
de giovana_bela
>:D< >:D< >:D< >:D< >:D< >:D< >:D<

Re: Sara Ioana

MesajScris: 5 Mai 2014, ora 20:10
de maryac
Draga mea fetita,astazi ai fi facut 7 saptamani...in loc sa ne bucuram de clipele pe care ni le-ai fi oferit,plangem de dorul tau! Nu mai am cuvinte sa exprim dorul si durerea ce imi sfasie sufletul..nu mai sunt ce am fost..simt ca nu mai gandesc cum trebuie,nu mai pot fi ce am fost,nu sunt in stare sa leg 2 fraze coereente ..si poate multi din jurul meu spun ca tu,iubita mea,ai trait 4 zile...dar pentru mine ai trait o eternitate..si o eternitate mi-as fi dorit sa traiesti langa mine si taticul tau! Nu reusesc sa ma adun...ti-as mai fi scris aici,dar nu sunt in stare sa compun ceva frumos,asa cum tu meriti! Dar tu stii ca eu vorbesc cu tine in fiecare zi,si stii cat de mult te iubesc!!! Am invatat un lucru esential,ca in viata nu e cazul sa imi fac planuri..sa visez cu ochii deschisi...deoarece nu stii ce iti rezerva viata,si e cumplit sa ti se spulbere totul intr-o clipita! E greu cand ma uit la locul unde ar fi trebuit sa stea patutul tau,dar sper ca de acolo de Sus sa fii fericita ca o alta fetita se bucura de patutul tau..de lenjeria ta cu iepurasi! Ma doare sufletul la multidinea de hainute pe care ti le pregatisem,la carticica pe care ti-o luasem sa scriem toate evenimentele importante ce ar fi trebuit sa urmeze…dar cu regret in suflet iti cer iertare,caci din cate ti-am promis 9 luni cat ai fost in burtica mea,nu am reusit sa le punem in practica...! Astazi a fost o zi ploioasa,si cerul plange inimioara mea...asa cum plang si eu...atat de mult ce mi-am dorit sa iti fac tortulet la fiecare lunita pe care o faceai,pana la un anisor..dar acum facem parastase si dam de pomana ptr tine sufletelul nostru mult iubit!daca m-ar fi intrebat cineva pe 17 martie,cand tu ai venit pe lumea asta,ce voi face peste 7 saptamani...as fi fost tare fericita..si i-as fi spus ca as fi facut tot ce imi.doream mai mult..sa am grija cu multa dragoste de tine..sa te pupacesc o gramada,sa te plimb...dar,dar,dar……………acum mi-am reluat cursul vietii..dar fara nici.un chef..am inceput sa lucrez..sa ma integrez din nou printre oameni..cu toate ca imi e cumplit de greu,dar incerc sa fiu puternica..si sa ma straduiesc cat pot de mult sa fiu un om demn de iubirea lui Dzeu,ca atunci cand El hotaraste sa plec din lumea asta sa ma reintalnesc cu tine..si sa recuperez tot ce am pierdut pe lumea aceasta..!!
TE IUBESC MULT ARCIPICA MEA!!!ITI SIMT LIPSA ENORM!!

Re: Sara Ioana

MesajScris: 21 Aug 2014, ora 19:37
de Clara27
Zbor lin iubire mica si sa-ti veghezi parintii care te iubesc enorm! O:-) (*) >:D<