"Căci, cel dispărut, dacă este venerat, este mai prezent
și mai puternic decât cel viu" Antoine de Saint-Exupery
"Poate că fiecare am venit cu o altă ambarcaţiune, dar acum suntem cu toţii
în aceeaşi barcă!" Martin Luther King Jr.
"Dacă vei rosti numele copilului meu, poate că voi plânge. Dacă nu îl vei
pomeni, mi se va frânge sufletul."
"Nicio talpă nu este atât de mică, încât să nu lase nici o urmă,
pe lumea asta!"
"Dă-mi Doamne, Puterea de a accepta ceea ce nu pot schimba,
Curajul de a schimba ceea ce îmi stă în putinţă
Şi înţelepciunea de a face diferenţa între ele!"
"Să nu lăsaţi niciodată ca durerea să devină
mai mare decât Iubirea"
Robert Binder
"A-ţi aminti este dureros
A uita este imposibil!"
"Lacrimile sunt limbajul tăcut al durerii".
"Absenţa sa este precum cerul,
prezentă pretutindeni."
"De câte ori ne amintim de cei plecaţi de lângă noi,
e ca şi cum ne-am
reîntâlni cu ei..."
"Dacă lacrimile ar putea înălţa o scară
şi amintirile o cărare, aş urca în
Rai şi te-aş aduce din nou acasă."
"Poate că stelele sunt de fapt nişte ferestre prin care cei dragi, ajunşi
acolo Sus, ne trimit lumină, ca să ştim că sunt fericiţi!"
"În cartea vieţii, un înger a scris despre naşterea copilului meu. Apoi,
închizând cartea, a murmurat: "Prea frumos pentru acest pământ!".
"Nu te-am ţinut în braţe, dar te simt
Nu ai vorbit, dar te aud
Nu te-am cunoscut, dar te iubesc."
Mihaela,- mamica lui ANDREI - viata, sufletul si tot ce inseamna mai frumos si pur si a doi Pui mici, plecati mult prea devreme; - mamica lui Christian - o minune blonda cu ochi albastrii care ne parfumeaza viata aici pe pamant.
Am visat de Paști că a înviat soacra mea. Și m-am dus la școală la ea să o iau acasă, cum mai făceam uneori cu soțul meu. Mă țineam după ea prin școală și nu-mi venea să cred. Arătam ca un cerșetor care se ține scai de om până obține ce vrea. Eu căscam ochii la ea și tot o întrebam cum de a înviat? cum a fost? vor mai învia și alții? unde să mă duc să aștep învierea celorlalți, de fapt a Mirunei? Și râdea. Arăta tânără și cu multă energie. Păream eu mai în vârstă decât ea. Și tot vroiam să știu cum de nu a înviat Miruna prima și când va învia și ea.
de atâtea zile mă gândesc la acest vis. nu cred că are vreo semnificație aparte, doar o refulare a ideilor mele. mi-am dat seama că și chiar în vis eu vreau să cred în reîncarnare, în revenirea acasă.
Chiar astazi ma uitam la pozele Mirunei... atat de mult s-a lipit de sufletul meu... e nelipsita din pomelnicele mele si ea si Zazi si Diana... Ieri am fost la cimitir pentru slujba de Pastile Blajinilor... e ireal ca stai in fata mormantului copilului tau, ca imparti dulciuri si fructe altor copii si nu lui, ca saruti o cruce rece in loc de obrajorii calduti si moi ai puiului tau... E de kkt viata asta uneori si atat de neinteles...
Te imbratisez draga mea! Sa-ti ai fetele aproape.....
A trecut un an de cand ingerasul tau dar si cei 3 bunici au plecat spre ceruri . Nu cred ca exista cuvinte care sa aline durerea, iti spun doar atat, ca sunt cu sufletul langa tine. Zbor lin
viewtopic.php?f=12&t=2113&p=99142#p99142 Zbor lin puiuta noastra Maria si fratiorul/surioara ei. Pe 1 Aprilie 2014 a venit pe lume baietelul nostru iubit, cel ce mi-a adus pace in suflet dupa pierderea Mariucai
AZI IN ACEASTA ZI CUMPLIT DE GREA PT TN, PT VOI PARINTII MIRUNEI, SUNT CU TOT SUFLETUL ALATURI DE VOI... ....IMI PARE NESPUS DE RAU PT GOLUL , DUREREA SI DORUL DIN SUFLETE VOASTRE DE PARINTI AI UNEI MINUNATE FETITE, DAR SI CA, COPII AI PARINTILOR VOSTRI CARE S-AU STINS INTR-UN MOD ATIT DE TRAGIC: ......SI SPUN ASTA PT CA IN URMA CU CITEVA MINUTE AM REVAZUT IMAGINILE TRAGIGE DE LA LOCUL ACCIDENTULUI DE-ACUM 1--AN...... CALDE SI SINCERE IMBRATISARI SI DIN SUFLET VA DORESC MULTA PUTERE SI LINISTE SUFLETEASCA .....CU TOT SUFLETUL ALATURI DE VOI, DE TN ANA-MARIA.
MIRUCA SI VOI PARINTI AI ANEI SI AI LU DORIN SI BUNICI MIRUNEI.........VOI SUFLETE DRAGI CARE-ATI PLECAT MULT PREA DEVREME SI INTR-UN MOD ATIT DE TRAGIC DIN ACEASTA LUME DATI PUTERE CELOR RAMASI IN URMA VOASTRA COMEMORINDU-VA SI PLINGINDU-VA URMELE, ALINATI SUFLETELE SI VIETILE CELOR DRAGI VOUA......SOMN USOR SI LUMINA VESNICA PT BOI MIRUCA SI PARINTI DE ANA-MARIA SI DORIN. SI
'''''''Corina , mama ingerasului ANDREI NANU , a unui pui fff mik nenascut , si-a unei minunate fetite aici pe pamint, ANDREA MARIA '''''''
Mă chinui clipă de clipă să nu respir prea mult, pentru că respirând să nu las să intre idei odată cu aerul din jurul meu. Mă țin cumva în suspensie, ca un arc. Dacă cineva îmi pune o întrebare am nevoie de minute bune ca să găsesc un răspun, de cele mai multe ori nu tocmai adevărat sau poate necloncudent. Am văzut nerăbdarea pe fața unora, în a îmi suporta acest fel de a fi, dar asta pentru că nu respir. Nu vreau. Nu pot. Știu că nu-mi face bine, dar nu acum. Acum trebuie să rezist pentru că acum vreau să iubesc. zilele acestea vreau să iubesc. vreau să-mi iubesc viața trecută. vreau să-mi iubesc părinții. vreau să-mi iubesc socrii. vreau să-mi iubesc copii ... Miruca mea și Kira. vreau să mă iubesc pe mine deși mă detest că am pierdut-o. am nevoie de multă putere ca să mă plac. dar mâine, mîine se împlinește un an de când am lăsat-o pământului, de când nu am mai atins-o, de când nu am mai vazut-o lângă mine. mâine simt că trebuie să o las, să-i dau drumul. așa simt. cum? nu știu. de ce? nu știu. poate iubindu-le și mai mult.
Scriu, sterg, scriu, sterg... nu stiu ce am in ultima vreme dar nu-mi gasesc cuvintele! Poate nu intamplator e ZPI maine... poate o data cu baloanele se mai risipeste si din suferinta... poate ca nici nu trebuie sa-i dai drumul pentru ca ea e din nou in bratele tale... sau poate trebuie sa-i dai aripioare chiar maine si sa o iei de la km 0 cu Kira... habar n-am, nu stiu.... nu mai stiu nimic decat ca e all naibii de greu si doare al nabii de tare!
S-a mai inaltat o fetita la cer. Pamantul a mai cerut un tribut chinuitor. Se numeste Gloria si mamica ei a mai pierdut un copil din cate am inteles. Nu stiu de ce mi s-a lipit de minte, de inima, de stomac numele ei. Gloria. pare ca o adiere de vant. O fetita blonda si cu parul valvoi, asa am vazut-o in poze. o fetita dulce ce rasarea de printre verdeturi. nu inteleg. nu ai cum sa intelegi ce dumnezeu permite asta. sufar de parca am pierdut-o eu pe Gloria, de parca Gloria este Miruna. nu stiu de ce. nu stiu cum s-a intimplat sa traiesc asa astazi, dar panica m-a cuprins. aceeasi panica de acum un an, din acea zi. si fluturii negri din stomacul meu s-au zbatut astazi haotic. de ce il lasi sa traiasca pe cel care te scuipa-ntre ochi cu viata lui badarana, dar iei un suflet pur ce nu a avut timp sa daruiasca pina la capat din frumusetea lui? de ce uratesti pamantul? de ce-l intuneci cu umbrele noastre?
Vreau sieu s-o cunosc pe Gloria... Am vazut postarea ta pe FB si mi-a sarit in ochi, mi-a sarit in suflet si m-am ivartit si m-am sucit si nu am reusit sa aflu cine e Gloria...
Iar tu... nu iti dau voie sa te prabusesti ! ma auzi!!!??? Si alunga fluturii aia ! Cu sau fara ei suntem la fel si nu vom fi altfel de acum vreodata ! De ce-ul nu isi are rost. Stii, ti-am mai spus... nu sta in puterea noastra sa schimbam ceva; nu e vina noastra, si, parinti fiind, simt ca nu e nici macar responsabilitatea noastra. Poate par nebuna cand sustin asa ceva; dar cred cu toata convingerea ca sunt copii care vin la noi pt ca vor ei, pleaca pt ca vor ei... si ca sunt mai presus de noi si nu avem niciun control... Au venit ingeri de la inceput si si-au incheiat misiunea; suna stupiod? probabil... Dar asta e argumentul pe care mintea mea s-a invatat sa il creada pentru a supravietui aici, aici - pt cei ce mi-au ramas. Iar Zazi, Miru, Gloria, Damian, ingeri ce poate inca nici nu-si capatasera un nume, toti sunt acolo din propria vointa, nu o vointa constienta pe Pamant. Si sa spuna macar un singur parinte de ingeras ca nu s-a schimbat fundamental dupa! Ne-am transformat, pt ca ei au venit sa faca asta; si n-am nici cea mai vaga idee daca ii vom mai revedea, daca ii vom mai recunoaste, dar eu il simt undeva departe, prezent parca intr-un Univers indepartat, ce scapa puterii mele de intelegere... Il simt pe el parinte si eu copil... da, stiu, sunt nebuna si sunt incoerenta... dar asa supravietuiesc...
Tarziu? E tarziu pentru .... dar nu pentru tot... Viata mi-a aratat ca intotdeauna e timpul potrivit, chiar de vrem, chiar de nu vrem. Nu exista prea devreme sau prea tarziu, doar clipa de fata. Trecutul nu-l putem schimba, viitorul nu il putem prevedea. Traim ce avem... pentru ca nu avem de ales...