"Căci, cel dispărut, dacă este venerat, este mai prezent
și mai puternic decât cel viu" Antoine de Saint-Exupery
"Poate că fiecare am venit cu o altă ambarcaţiune, dar acum suntem cu toţii
în aceeaşi barcă!" Martin Luther King Jr.
"Dacă vei rosti numele copilului meu, poate că voi plânge. Dacă nu îl vei
pomeni, mi se va frânge sufletul."
"Nicio talpă nu este atât de mică, încât să nu lase nici o urmă,
pe lumea asta!"
"Dă-mi Doamne, Puterea de a accepta ceea ce nu pot schimba,
Curajul de a schimba ceea ce îmi stă în putinţă
Şi înţelepciunea de a face diferenţa între ele!"
"Să nu lăsaţi niciodată ca durerea să devină
mai mare decât Iubirea"
Robert Binder
"A-ţi aminti este dureros
A uita este imposibil!"
"Lacrimile sunt limbajul tăcut al durerii".
"Absenţa sa este precum cerul,
prezentă pretutindeni."
"De câte ori ne amintim de cei plecaţi de lângă noi,
e ca şi cum ne-am
reîntâlni cu ei..."
"Dacă lacrimile ar putea înălţa o scară
şi amintirile o cărare, aş urca în
Rai şi te-aş aduce din nou acasă."
"Poate că stelele sunt de fapt nişte ferestre prin care cei dragi, ajunşi
acolo Sus, ne trimit lumină, ca să ştim că sunt fericiţi!"
"În cartea vieţii, un înger a scris despre naşterea copilului meu. Apoi,
închizând cartea, a murmurat: "Prea frumos pentru acest pământ!".
"Nu te-am ţinut în braţe, dar te simt
Nu ai vorbit, dar te aud
Nu te-am cunoscut, dar te iubesc."
anul trecut pe 19 iunie am pierdut o sarcina la 2 luni jumate......m-a dus sotul la spital dimineata la 7 cu hemoragie,si mi s-a spus la ecografie ca bebelusul e mort si k ar trebui sa mi se faca chiuretaj....eu am refuzat,dar am ramas internata....pe la pranz m-a suit pe capra si mi-a facut control si dupa aceea din nou m-a sfatuit sa chiuretez,din nou am refuzat....si am coborat jos la sot....am stat un timp in bratele sotului pe o banca din curtea maternei.....hemoragia continua si la fel si durerile.....cand am uract inapoi in salon m-am dus la baie....si pe tampon mi-am gasit copilul.....nu pot descrie ce am simtit atunci....imi amintesc destul de vag....dar problema mea e ca ma simt vinovata ca reactia mea a fost sa imi invelesc copilul in hartie igienica sa ii spun tatal nostru,sa il sarut si apoi sa il pun in cutia aceea galbena care e pt deseuri toxice....pt o secunda am vrut sa il pun in buzunar....era ca o bucatica de carne......dar mi-am dat seama ca ar fi o nebunie,mai ales ca in salon cu mine era o fata care i se rupsese apa...dar inca nu intrase in travaliu....dupa aceea mai stiu doar ca am anuntat asistenta si apoi am inceput sa tip si sa plang......nu stiu cand mi-am revenit din plans.....nu stiu cat am tipat ca o nebuna.....destul de mult pt ca atrebuit sa vina medicul sa ma vada.......aveam 21 de ani fara o luna si ma chinuiam de un an sa raman insarcinata........sunt un monstru pentru ca mi-am aruncat copilul?????????????????
draga mea Marina te rog primeste o calda si sincera de la mine,imi pare atat de rau pentru sufletelul tau ma bucur ca ne-ai descoperit si vreau sa-ti spun (desi pare ciudat ) bun venit in marea familie EMMA,dar te asigur ca aici vei fi inteleasa si sustinuta pentru ca toti membrrii acestui forum au trecut prin acesta mare durere,pierderea unui copilas (indiferent daca sau nascut la termen,daca au avut doar cateva saptamani.....),ei au fost acolo in burtica la mamica lor si fost doriti,asteptati.................,eu vreau sa-ti spun ca te consider o mama curajoasa si tau este mandru de o asa mamica iubitoare care se gandeste la el/ te si te cu mare drag Liliana-bunica de ingerasi DAVID si ALEXANDRA
doamne!nu ma asteptam ca durerea sa continue sa fie la fel de mare.....acum sunt din nou insarcinata....am 19 saptamani....si incerc sa nu mai plang pt ca si acest copilas are nevoie de mine.....imi pare rau ca nu v-am descoperit mai devreme.....cred ca abia acum am descoperit ce inseamna sa fiu inteleasa.....va multumesc pt gandurile bune.....desi familia(mama,sotul,in special)ma sustin foarte mult.....acum imi dau seama (cand citesc povestile voastre,de pe forum)ca ei nu ma inteleg.....pe 19 iunie se face un an....nu stiu ce sa fac pentru copilul meu,pt ingerasul meu......eu nu am un mormant unde sa il plang.....singurul loc unde pot plange e in bratele sotului.....dar din pacate nu e tot timpul langa mine(din cauza serviciului).............of...daca am inceput sa scriu acum nu ma mai pot opri......am crezut ca dac nu mai plang in fiecare noapte,daca nu mai visez ca imi caut bebelusul....ca nu il mai aud plangand.....mi-a trecut ....dar nu e deloc asa.....cred ca de fapt am inchis durerea undeva in adancul sufletului pentru ca nu vreau sa ii fac rau sarcinii de acum......stiu ca nu e bine sa plang .....dar cateodata durerea revine si imi vreau copilul inapoi....pe primul......dar si pe acesta.....vreau amandoi copii.....de ce atrebuit sa fie asa?primul de ce nu a trait?
... Da-mi voie sa te imbratisez...si am sa te rog sa nu te simti vinovata pt nimic..nu tu esti de vina ..este devina sistemul nostru care nu se gandesc si la suflet cum sa-l ajute sa se vindece ... Chiar daca vei mai avea inca 2..7....20 de copii in viitor ..acest copil ce este inger are locul lui in sufletul tau si nu ai cum sa-l inlocuiesti cu nici un alt copil... Chiar daca se spune ca plansul nu face bine unei femei insarcinate...eu iti spun sa lasi sufletul sa se descarce cand simte nevoia ....iar apoi bucurate de clipele frumoase de acum de minunea ce a prins viata in burtica ta...gandestete ca copilul tau ce l-ai pierdut poate era prea ''frumos'' pt aceasta lume..stiu e greu..dar Face un anisor puiul tau..si fi sigura ca ingerasul tau va fi sarbatorit in ceruri...iar tu daca doresti sa-l sarbatoresti poti face orice iti doresti...sa cumperi un tort si sa-l imparti la copilasi din bloc...poti darui niste hainute cuiva..eu imi permit sa iti sugerez sa cumperi ceva si in acea zi sa mergi la maternitatea unde ai nascut si primul copil ce iese din maternitate daruiestei acele hainute in memoria ingerasului tau....poti da drmul unui balon cu un mesaj pt ingerasul tau...poti face absolut orice iti doresti.. Aici vei sustinuta in acele zile cand durerea este insuportabila.... Te imbratisez strans si iti urez multa sanatate tie si minuni din burtica..iar pt ingerul tau multe ....
Da-mi voie sa te strang strans in brate si sa iti spun cat imi pare de rau pentru pierderea puiului tau...mamica draga nu ai de ce sa te simti vinovata ti-ai dorit si ti-ai fi iubit puiutul, iar acum iti iubesti ingerasul! el este cu tine in orice clipa, in sufletul tau iar acum are grija de noua minune din burtica. Si eu am trecut prin ceva similar si m-a cuprins disperarea cand la un moment dat am simtit ca eu nu am unde sa imi plang puiul...i-am facut o cutiuta cu tot ce era legat de el, testele de sarcina, poza de la prima ecografie (atat am apucat) si diverse mesaje scrise pe care mi le lasa taticul lui...si care deja ne priveau pe toti, urma sa fim o familie...pe mine m-a linistit sa am acea cutiuta. Cred ca si daca nu ai nimic puiutul tau e parte din tine si este in sufletul tau mereu, si asa cum au spus fetele poti face ce iti doresti tu sa ii comemorezi existenta lui in viata voastra.
Te imbratisej cu multa intelegere si iti doresc putere si liniste sufleteasca iar ingerasului tau un cos mare de floricele!
maryna am citit povestea ta..Doamne ,cum poti sa te crezi un monstru? tu ai fost si vei ramane fiinta care i-ai fost cel mai aproape..si care l-a iubit cel mai mult nu tu ai fost de vina pentru ce s-a intamplat.. stai linistita..prin faptul ca refuzai sa-l avortezi demonstreaza cat de mult in doreai ..il iubeai..pur si simplu nu ai putut impiedica ceea ce s-a intamplat.. scumpa mea..asa cum a spus si lore..bucura-te cat poti de aceasta sarcina..nu stiu ..imagineaza-ti ca este un dar de la DD si tau..pentru ca el cu siguranta a simtit cat il iubesti..si inca mai simte..
va multumesc din inima.....e un sentiment atat de placut si de linistitor sa stiu ca ma intelege si pe mine cineva.......imi cer scuze ca nu va stiu inca povestile dar vreau sa stiti ca si eu va sunt alaturi in pierderile dumneavoastra......va multumesc ca imi sunteti alaturi.....
maryna..aici suntem ca o familie ..este foarte bine sa poti spune ce ai pe suflet si sa gasesti intelegere si alinare..nu stiu daca ai observat..dar oamenii care nu au trecut printr-o pierdere..nu au rabdare sa te asculte..sa te inteleaga
mi s-a intamplat ca fiind la o luna dupa pierderea lui Andrei..ca ei sa se mire ca inca mai sufar..mi s-a intamplat ca dupa 6 luni cand vorbesc despre Andrei,sa ma intrebe:dar cine este Andrei? ...si..chiar azi mi s-a intamplat ca o prietena care imi dorea sa uit mai repede ce s-a intamplat..deabea azi sa ma inteleaga..si sti de ce?..ptr ca a ajuns sa aiba o problema..sa sufere si probabil si-a deschis inima..mi-a spus ca acum ma intelege si imi da dreptate..vezi tu..suferinta este dureroasa,dar parca ne face mai sensibili..iar aici pe forumul EMMA ..este ca un loc sfant unde toate rugaciunile se aduna si se ridica la cer la ei..ingerasii nostri
maryna..te imbratisez si iti doresc sa fii cea mai fericita mamica din lume
pe mine ma doare faptul cand cei din jur imi dau de inteles ca si-asa nu era un copil,ce ma plang atata......si cel mai mult ma enerva expresia"o sa faci altul!.....asta ma innebunea de nervi......intr-adevar sunt din nou insarcinata ,dar e alt copil......eu si sotul simtim si ne spunem ca avem 2 copii......ii multumesc lui dumnezeu pt sotul meu......nu e chiar cel mai perfect,dar imi este mereu aproape si mi-a demonstrat-o de mii de ori ca ma iubeste.....dar mai ales cand am pierdut sarcina........mi-a ascultat toate plansetele,m-a alinat.....ma intrebam cateodata cum de ma suporta......mi-era teama ca daca mai ma vede plangand o sa ma paraseasca....noi ne vedeam doar in weekend si sigur nu era ce isi dorea sa vada acasa(plansete,atacuri de vinovatie.....)dar cu toate astea a continuat sa vina acasa ,sa ma tina in brate si sa imi spuna :acum poti sa plangi....descarca-te......si acum mai face asta pt mine......si ii multumesc din toata inima. si acum v-am descoperit.....si ma ajuta enorm mesajele voastre......
Aripi de ingeri sa-ti atinga sufletul si sa ia cu ei toate supararile(oboselile) Lasand in schimb lumina, iubire,sanatate... Dragoste si fericire, Speranta si Credinta
Maryna acum am citit povestea ta si a ingerasului tau ... nu esti un monstru ... ai reactionat in urma durerii si reactiei de moment ... nu te invinui ... imi pare tare rau pentru pierderea ingerasului tau ... multa putere in continuare. Zbor lin iubit
Paula mamica GABRIELEI fetita cerului 27.04-09.05.2010 Te vom iubi mereu, esti primul nostru puiut http://ingerasulgabriela.blogspot.com/ NATALIA 30.03.2012 LAURA 27.09.2014
CALDE SI DULCI DIN PARTEA MEA PT TN MARYNA..IMI PARE FFFF RAU PT PIERDEREA TA AI FOST O SI ESTI O CURAJOASA SI ASA TREBUIE SA FI MEREU......SI CUM NIMIK NU E INTIMPLATOR POATE CA D-ZEU SI INGERASUL TAU TE-AU ALES PE TN SA FI MAMA DE IN CER PT PUTEREA SI DRAGOSTEA IMENSA DE CARE POTI DA DOVADA........SI UITE CA DD ITI RASPLATESTE ACUM DUREREA PRIN ACEASTA SARCINA, DAR TREBUIE SA FII PUTERNICA, PLINA DE INCREDERE SI SPERANTA SI SA CAUTI SA FII LINISTITA CU AJUTORUL INGERASULUI TAU DIN CERURI CARE MEREU ESTE CU TN SI LINGA TN, SI VEI VEDEA CA TOTUL VA FI BN.....SI NU UITA CA ESTI INTR-O FAM CARE TE SPRIJINA, TE ASCULTA SI TE INTELEGE SI NU TE VA JUDECA NICIODATA.....MULT SARCINA USOARA SI SANATATE SCUMPO PT TN MARYNA INGERASULUI TAU SOMN USOR SI ZBOR LIN PRINTRE STELUTE
'''''''Corina , mama ingerasului ANDREI NANU , a unui pui fff mik nenascut , si-a unei minunate fetite aici pe pamint, ANDREA MARIA '''''''
Maryna am citit povestea micutului tau ingeras, imi pare tare rau pentru pierderea suferita de tine. Imi pare rau ca si tu cunosti aceasta durere crunta.
Cei din jur vor intelege greu suferinta ta, ei au nevoie de ajutor in acest sens pentru ca ....cine nu a trecut prin aceasta experienta dureroasa nu are de unde sa stie cat de mult poate durea. Le poti arata acest articol de pe site si te vor intelege mai bine http://www.organizatiaemma.ro/suport/apropiati
Am vazut ca in unul din mesaje spui ca nu ai un loc unde sa iti plangi ingerasul, multe dintre noi nu am putut sa ne inmormantam copii asa ca am creat acasa un loc special pentru ingeras. Un coltisor din casa, pe care sa il amenajezi pentru ingerasul tau. Eu am un astfel de loc, un raft confectionat de sotul meu pe care am asezat lucrusoare cumparate pentru ingerasa mea, candela, ingerasi, vaza cu flori sau cel mai bine te poti inspira de aici http://www.organizatiaemma.ro/node/726. Cu toate astea ingerasul tau este pretutindeni, este acolo unde esti tu pentru ca el este in inima ta, in sufletul tau si de acolo nu il poate lua nimeni.
Ma bucur ca sotul tau iti este alaturi, pentru ca asta este foarte important atat pentru tine cat si pentru el, asta va uneste mai mult decat iti poti imagina.
Am mai citit ca Speranta si-a facut cuib in sufletul tau si in burtica ta, ma rog la DD sa ai un bb sanatos, pe care sa il tii in brate, sa il alini si atunci cand va fi mai marisor sa ii povestesti despre fratiorul ingeras. Te imbratisez cu drag si sunt alaturi de tine. Zbor lin ingerasului tau mic
Alaturi de voi, Nicoleta Nedelea Lazar (Marwana ;-)!), mama micutei Kali si a ingerasei Tasha