Acum am baut-o , multumesc pentru cafeluta
si de asemenea multumesc pentru vorbele frumoase, da...ai dreptate..chiar simt ca, cu trecerea timpului, chiar daca au trecut doar 5 luni, dar simt ca parca incep sa accept pierderea..incep sa ii dau un sens, incep sa ma alin cu credinta ca lui ii e bine, ca a venit aici sa ne aduca fericirea, sa ne invete sa traim, sa suferim si sa iubim dar cel mai important sa fim mai buni, sa traim frumos. Iar din cand in cand cate un semn de la el parca imi lumineaza ziua, saptamana. Viata de la extaz la agonie si de la agonie la extaz.
Te imbratisez!